EXCLUSIV | O fetiță româncă de 11 ani, captivă în Siria pentru că unchiul ei e un sirian suspectat de legături cu ISIS! MAE refuză să negocieze cu gruparea kurdă care o are în custodie în tabăra de refugiați

• După decesul tatălui, Tasneem a fost crescută, conform legilor islamice, nu de mamă, ci de familia extinsă, în Deir ez-Zor, oraș din teritoriile ocupate de ISIS.
• Natalia, mama fetei, a plecat în România de teama războiului, dar nu și-a putut lua decât băieții cu ea.
• Fetele au rămas în Siria, iar de mezina Tasneem s-a ocupat unul dintre unchii săi, un radical islamist.
• Odată cu eliberarea nordului Siriei de sub ISIS, fetița Tasneem a ajuns în alt prizonierat, cel al kurzilor, dușmanii ISIS.
• De cinci săptămâni, copila este captivă în nordul Siriei, într-o tabără de refugiați, în timp ce statul român nu știe ce să facă.
• Statul român, prin MAE, refuză să dialogheze cu kurzii sirieni, pe motiv că “orice dialog se face prin autoritățile de la Damasc”.
• Însă autoritățile de la Damasc nu mai controlează de mult nordul Siriei.

Când și-a ridicat pentru prima dată în ani buni vălul de pe chipul ei de copil, Tasneem a simțit cum aerul cald de deșert sirian îi zvântă fața, buzele crăpate de sete și ochii acoperiți de praf și nisip.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

A tras aer în piept, s-a uitat speriată în jur și s-a ascuns într-unul din corturile taberei de refugiați din Al-Hol, locul unde sunt găzduite familiile ieșite din teritoriile controlate până nu de mult de ISIS.

În doar câteva minute, fetița și-a contactat mama pe WhatsApp. “Ce faci? Noi suntem bine. Ai văzut poza pe care ți-am trimis-o?”, a întrebat-o fetița, cu glas tremurat, dar senin, pe Natalia, mama ei, aflată la mii de kilometri depărtare, în România.

De atunci au trecut aproape două luni, timp în care femeia a apelat disperată la statul român s-o ajute să-și scoată copila din ghearele conflictului din Siria. În zadar.

Natalia spune că nimeni n-a făcut nimic concret, iar copila a ajuns monedă de negociere între un stat neputincios – România – și minoritatea kurdă din nordul Siriei, care profită de situație ca să obțină o formă de recunoaștere politică din partea Bucureștiului.

Povestea lui Tasneem începe în anii comunismului din România.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De la Ceaușescu, la ISIS

Încă de la începuturile domniei sale asupra României, Nicolae Ceaușescu s-a gândit că ar fi oportun să dezvolte relații cu liderii lumii arabe.

Petrol pentru știință – aceasta a fost strategia dictatorului român sub care zeci de mii de studenți din Siria, Irak, Egipt, Libia și alte țări arabe au venit la studii în România începând cu anii 70.

Majoritatea celor care au ajuns în orașele universitare ale țării au studiat medicină, inginerie, arhitectură, transporturi și s-au întors în țările de origine la terminarea facultății cu o diplomă apreciată și cu un viitor asigurat.

A fost o politică inteligentă a statului român, cu două tăișuri uneori, dar care ne-a asigurat o sumedenie de prieteni în țările arabe.

Povestea de dragoste de la Cluj dintre Shlash al Moustafa și Natalia

Acesta a fost și cazul lui Shlash al Moustafa, un tânăr sirian care a studiat medicina la Cluj.

Înainte să plece, tânărul medic pediatru s-a îndrăgostit de Natalia, o fată blondă cu accent molcom și ochii senini.

La terminarea facultății, au plecat împreună în Siria, unde s-au stabilit într-un orășel din nordul țării.

Au avut șase copii, patru fete și doi băieți, iar viața lor părea perfectă. Asta până la izbucnirea conflictului, în 2011.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Mișcările de protest denumite generic Primăvara Arabă au zguduit din temelii regimurile dictatoriale din țările Orientului Mijlociu.

Siria lui Bashar al-Assad a fost printre puținele regimuri care s-au opus schimbării și au ales să le răspundă protestatarilor cu gloanțe și bombe. 

În 2013, medicul Shlash al Moustafa moare de leucemie, într-un spital din Damasc, însă nu înainte de a distruge pașapoartele românești ale copiilor și soției sale.

“Decât fetele mele să ajungă curve în România, mai bine muriți cu toții sub bombe!”, au fost ultimele sale cuvinte, potrivit soției sale, decepționată de transformarea abruptă a bărbatului de care se îndrăgostise.

În ultimii ani, povestește Natalia Chiorean, soțul său dezvoltase o ură profundă față de țara sa de adopție, unde studiase.

“Spunea că toți românii sunt hoți și țigani. Vorbea foarte urât despre familia mea”, susține femeia.

“Asta era pe fondul radicalizării sale din ce în ce mai evidente. De prin 2008 a început totul. În ultimele luni din viață avea la el mereu un Coran, își lăsase barbă și se îmbrăca mult mai conservator. Era de nerecunoscut!”

Natalia Chiorean

Ura „destrăbălarea” din România

Din studentul care asculta muzică și făcea excursii prin împrejurimile Clujului și ulterior medicul pediatru apreciat de tot orașul, bărbatul devenise un alt om, cu viziuni fundamentaliste și o ură profundă pentru România și “destrăbălarea” de aici.

Cu viața aproape distrusă, într-o țară aruncată în haos, cu chiu cu vai, Natalia Chiorean a început să-și scoată copiii rând pe rând din Siria și să-i aducă în România. Începea un calvar care durează până-n ziua de azi.

Primul a fost băiatul cel mare al familiei, al cărui nume nu-l vom dezvălui din motive ce țin de siguranța sa. Tânărul a fugit din Siria chiar cu câteva zile înainte să fie înrolat în armata regimului lui Assad și să fie trimis pe front. Apoi a urmat fratele său.

Conform legii siriene, femeile nu pot deține custodia copiilor de sex feminin. Așa că cele patru fete au rămas în Siria.

Atunci, Natalia a avut o alegerea grea de luat. Să rămână în Siria cu toți copiii și să riște să moară toți sub rafalele gloanțelor, sau să-i scoată pe băieți din țară și să se întoarcă după fete rând pe rând, peste graniță, ilegal.

“Mi-a fost îngrozitor de greu să fac alegerea asta. Dar am știut că dacă nu mă salvez pe mine, nu voi mai putea face nimic pentru ele în viitor.”

Natalia Chiorean

„Fetițele mele nu mai mergeau la școală, au ajuns să trăiască în mizerie”

Natalia s-a întors la Cluj și fetele ei au rămas în urmă. Siria s-a afundat și mai tare în război, iar femeia a privit neputincioasă, din fața televizorului, la zecile de bombardamente ale regimului și la ororile pe care militanții ISIS le săvârșeau zilnic în țara unde până nu de mult trăise cele mai frumoase clipe ale vieții sale, alături de familie.

“Era din ce în ce mai greu să comunic cu ele (n.r. – fetele). Familia extinsă le-a împărțit la unchi și mătuși. Fetițele mele nu mai mergeau la școală, au ajuns să trăiască în mizerie, cu păduchi în cap și cu teama că în orice moment poate să le cadă o bombă pe casă”, mărturisește mama acestora cu vocea tremurândă.

N-a trecut mult timp și rudele Nataliei Chiorean au început să mărite fetele, una câte una. Deși erau minore, speriate și fără școală, unchii lor au decis că ar fi numai bune de măritat.

Singura care a rămas necăsătorită și în grija unchilor a fost Tasneem, atunci în vârstă de numai 7 ani.

În tot acest timp, Statul Islamic reușise să pună mâna pe putere în Deir ez-Zor, un oraș din zona de nord a Siriei, unde locuia familia fetiței. În câteva luni, peste teroarea războiului s-a așternut și teroarea fundamentalismului islamic.

Conform spuselor mamei fetițelor și confirmate pentru Libertatea din surse kurde, unchiul acestora s-a alăturat Statului Islamic.

Era iunie 2014. Califatul Islamic își anunța existența din balconul unei moschei în Raqqa, iar la câteva zeci de kilometri, micuța Tasneem își punea pentru prima dată vălul pe cap.

În episodul doi, citiți despre calvarul prin care a trecut micuța româncă, cum a reușit să scape și de ce statul român a rămas indiferent la rugămințile acesteia de a o salva.

Cine o ține prizonieră pe micuța Tasneem

Kurzii sunt o minoritate etnică împărțită între patru țări: Turcia, Siria, Irak și Iran. Se estimează că numărul lor ar fi între 30 și 40 de milioane. În Siria, kurzii nu a fost niciodată recunoscuți pe deplin de regimul Assad.

Odată cu izbucnirea conflictului din Siria, aceștia au profitat de moment și au pus bazele unei regiuni autonome în nord-estul țării, pe care au numit-o Rojava.

Tensiunile cu Turcia și legăturile ideologice pe care le au cu PKK-ul lui Abdullah Öcalan, organizație aflată pe lista grupărilor teroriste din SUA și UE, au făcut aproape imposibilă existența unui stat kurd în regiune. Însă în toți acești ani, kurzii din Siria au luptat în prima linie împotriva Statului Islamic, iar acum se confruntă cu un influx de refugiați și foști luptători ISIS pe care țările europene refuză să-i preia.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro