„Împreună cu o echipă de specialiști vreau ca până la sfârșitul acestei luni să pun în dezbatere un proiect de lege pentru românii care au luat un credit prin Prima casă. Chiar dacă acum sunt doar 400 care nu și-au mai putut plăti casele din cei 160.000 care au luat împrumuturi, cine îi va proteja pe restul atunci când va crește Robor-ul peste câțiva ani, și poate aceștia nu își vor mai putea plăti ratele?”, ne-a declarat deputatul.
Protejați în fața ANAF-ului
În prezent, 90% din creditele imobiliare pe care le accesează românii sunt prin programul guvernamental „Prima casă”. În aceste condiții, reprezentanții Parlamentului consideră că este necesară o lege care să îi protejeze pe clienții băncilor, chiar de însuși statul român. „statul este cel care garantează pentru creditele acestea, iar în momentul în care consumatorul nu mai poate plăti, o va face statul prin garanția pe care a pus-o pentru respectivul împrumut. Apoi, acesta îl va executa silit pe român prin ANAF”, a mai spus Daniel Zamfir.
Consumatorii nu trebuie să se teamă că după ce au luat un astfel de credit și l-au plătit timp de ani buni, dacă intră în imposibilitate de plată rămân și pe străzi și datori vânduți statului. „Nu este normal ca ANAF să te harțuiască până la sfârșitul vieții pentru că ai rămas și fără casă și nici nu mai poți plăti datoria, din acest motiv vrem să creăm această lege”, ne-a mai declarat deputatul.
Amendamentul legat de debitorii programului „Prima casă” a fost respins în Comisia Juridică din Camera Deputaților, săptămâna trecută, când a fost votată legea dării în plată.
Legea dării în plată nu va avea viață lungă
Imediat după ce a fost adoptată, ieri, în plenul Camerei Deputaților, reacțiile băncilor nu au întârziat să apară. „Această lege nu are viață lungă pentru că sunt încălcate câteva reguli care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în țară, altele în străinătate”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Potrivit lui, legea dării în plată nu este o lege pentru cei care nu vor putea să plătească, pentru cei în nevoie. Proiectul de lege a fost adoptat, în forma în care ea a trecut de Comisia Juridică, cu 207 voturi „pentru”, o abținere și un vot „contra”.
Despre legea dării în plată
- Se aplică debitorilor care au luat credite de până în 250.000 de euro
- Programul guvernamental „Prima casă” a fost exclus din această lege
- Aproape 100.000 de români ar putea apela la legea dării în plată după ce aceasta va intra în vigoare
- Debitorul transmite băncii, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să dea în plată imobilul luat prin credit
- Notificarea de prezentare la notar va trebui să conțină un interval orar pentru două zile diferite, astfel încât reprezentantul băncii să poată ajunge
- Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor
- Toate costurile notariale, și după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului sunt suportate de debitor
- Banca are 10 zile la dispoziție să conteste cererea. În instanță cererea se va judeca în procedură de urgență, cu citarea părților.
Citește și:
Darea în plată: pașii pentru a stinge datoria față de bancă