ComenteazăProiectul, demarat în 2011, a costat în jur de 7 milioane de euro și a fost finanțat cu fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Sectorial – Mediu, Axa Prioritară 2. Despre controversele din jurul acestui depozit ați putut citi deja în Libertatea.
Ziarul a întrebat Comisia Europeană ce părere are despre modul cum au fost folosiți banii de la UE pentru implementarea proiectului de pe raza comunei Pojorâta. Răspunsul forului de la Bruxelles a fost că, în cazul proiectelor finanțate cu fonduri structurale, managementul este „împărțit” între autoritățile naționale și autoritățile de la Bruxelles.
„Comisia supraveghează”, statul controlează
„Statele membre sunt primele responsabile de implementarea programelor și de selectarea proiectelor din cadrul unui anumit program. De asemenea, statele membre trebuie să pună la punct mecanisme de management și de control care să prevină, să detecteze și să corecteze orice neregulă, în acord cu normele aplicate la alocarea finanțărilor prin fonduri de coeziune. Responsabilitatea Comisiei este de a supraveghea ca implementarea programului să fie conformă cu legislația europeană în domeniu și cu regulile programului respectiv”, se arată în răspunsul Comisiei.
Pe de altă parte, un oficial al CE ne-a declarat că, din informațiile primite de la conducerea Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, „proiectul din județul Suceava nu e încă funcțional din cauza unor proceduri legale în desfășurare. La fel ca în cazul tuturor statelor membre și tuturor programelor finanțate prin fonduri de coeziune, Comisia va ține legătura cu coordonatorii respectivelor programe pentru a superviza modul cum sunt puse investițiile în practică și pentru a verifica dacă acestea respectă legislația europeană”.
Audit CE, după darea în folosință
Oficialul european a precizat că fiecare investiție este „atent urmărită de o comisie de monitorizare desemnată pentru fiecare program în parte. De asemenea, investițiile sunt auditate de statele membre sau de Comisia Europeană. Comisia poate decide să aplice corecții financiare în cazul în care sunt detectate nereguli”.
În orice caz, la fel ca toate proiectele care au beneficiat de fonduri de coeziune, proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Suceava, care include depozitul de la Pojorâta, va fi supus verificărilor când va fi declarat finalizat. Verificările vor trebui să stabilească dacă amenajările finanțate în proiect sunt funcționale, dacă sunt folosite conform scopului declarat la startul proiectului și dacă servesc la atingerea obiectivelor fixate în proiect.
Oficialul CE a adăugat pentru Libertatea:
Peste 8 ani de procese
Depozitul de deșeuri construit pe raza satului Valea Putnei a întâmpinat o fermă opoziție din partea localnicilor încă din faza de proiect. Câțiva săteni au contestat în instanță hotărârea prin care autoritățile din comuna Pojorâta puneau la dispoziția Consiliului Județean Suceava terenul pentru construirea gropii de gunoi.
Activiști suceveni și o casă de avocatură din Cluj s-au alăturat opoziției la depozitul din Pasul Mestecăniș. Lupta în instanță durează din 2016, dar, după cum declara pentru ziar avocata Diana Ionescu, de la Plopeanu&Ionescu, „până acum nu s-a judecat nimic pe fond. Adică nu s-a discutat dacă e bine sau nu să existe o groapă de gunoi în vârf de munte. S-a judecat doar dacă avem sau nu calitatea procesuală pentru a contesta în instanță înființarea depozitului de deșeuri din Pojorâta”.
Opozanții proiectului, înfrânți în instanță
Curtea de Apel Târgu Mureș s-a pronunțat în 4 aprilie în dosarul în care societatea civilă de avocați Plopeanu&Ionescu contesta hotărârea de Consiliu Local prin care terenul pe care e construit depozitul de deșeuri era trecut în proprietatea CJ Suceava. Instanța a dat câștig de cauză autorităților sucevene și au respins acțiunea avocaților clujeni.
Și liderul revoltei din Valea Putnei, inginerul pensionar Aristide Maxim, a pierdut, pe 11 aprilie, procesul cu Agenția Județeană de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Suceava.
Ca președinte al Asociației Crescătorilor de Animale Bucovina – Valea Putnei, Aristide Maxim a contestat decizia APIA de a suspenda plata subvențiilor și de a solicita rambursarea unei părți a finanțării din anii precedenți. Despre acest conflict ați putut citi aici în Libertatea.
Depozitul de deșeuri este ridicat chiar pe pășunea satului și, în cazul în care va fi dat în folosință, „laptele de la vacile noastre nu va fi acceptat nicăieri. Ne-au sistat plățile și ne cer banii înapoi pentru că deranjam. Pentru noi, ca asociație, asta înseamnă falimentul. Nu mi-e teamă, că nu au ce să-mi ia, cel mult casa”, a spus pentru Libertatea inginerul Maxim.
Consiliul Județean Suceava, reprezentat în instanță de societatea de avocați Stoica&Asociații, l-a dat în judecată pe Aristide Maxim pentru plata unor cheltuieli de judecată de peste 50.000 de euro.
Darea în folosință a depozitului din Pasul Mestecăniș depinde, în prezent, doar de emiterea autorizației de mediu, de către APM Suceava.