ComenteazăPetrom trebuie să realizeze o majorare de capital cu contravaloarea terenurilor, iar problema este spinoasă, deoarece, în funcție de modul în care se face această majorare, OMV ar putea pierde statutul de acționar majoritar la Petrom.
OMV poate pierde controlul
Mai exact, statul are acum 20,6% din titlurile Petrom, OMV deține 51%, iar restul acționarilor de pe bursă au restul de 28,4% din titluri.
Cum statul are de obținut acțiuni echivalente cu 20 de milioane de euro, OMV trebuie să vină de acasă cu 50 de milioane de euro pentru a-și păstra deținerea de 51%, iar restul acționarilor minoritari trebuie să mai aducă un total de 27 de milioane de euro.
Pentru Petrom, majorarea de capital ar aduce un plus de 77 de milioane de euro în conturi și terenurile incluse în scriptele sale. Dar pentru OMV este o cu totul altă problemă, căci ar putea intra sub pragul de 51% din acțiuni, pierzând controlul companiei.
Divergențe cu austriecii
Problemele au fost semnalate de-a lungul anilor în rapoartele Curții de Conturi. Instituția notează în raportul pe 2016, ultimul disponibil, ”existența unor divergențe între Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul Ministerului Energiei și cumpărătorul acțiunilor societății SC Petrom SA cu privire la modul de stabilire a valorii terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, cu a căror valoare urmează să se majoreze capitalul social al societății, acțiunile aferente urmând a fi transmise instituției cu atribuții în domeniul privatizării”.
Trebuia realizată din 2007
Operaţiunea trebuia finalizată încă din anul 2007. Curtea de Conturi arăta că „nu s-a majorat capitalul social al SC OMV Petrom SA, cu valoarea reactualizată, conform dispozițiilor legale în vigoare, a terenurilor în suprafață totală de 1.386 ha, pentru care societatea a obținut un număr de 1.873 de certificate de atestare a dreptului de proprietate și nu s-a transmis pachetul de acțiuni aferent, în portofoliul instituției publice cu atribuții în domeniul privatizării care administrează acțiunile în numele statului, deși termenul de finalizare al acestei acțiuni, prevăzut în contractul de privatizare, era de 3 ani de la Data Finalizării (14.12.2007)“, potrivit raportului pe 2014 al Curţii de Conturi.
Ritm de melc
În 2014, ministrul Energiei de atunci, Răzvan Nicolescu, venise cu un memorandum în Guvern pentru a prezenta stadiul majorării de capital. Documentul propunea modificarea contractului de privatizare încheiat în anul 2004 între stat şi OMV pentru a pune în aplicare deciziile Curții de Conturi privind terenurile.
Dar, între timp, Nicolescu a părăsit fotoliul de ministru al Energiei și, la 4 ani de la acel moment, totul merge în ritm de melc.
Ce spune Ministerul Energiei
Contactat de către Libertatea, Ministerul Energiei spune că a informat Curtea de Conturi cu privire la acest aspect și a reliefat ”diversitatea de opinii” (a se citi divergențele – n.r.) cu OMV legate de acest subiect.
”Permanent, Ministerul Energiei prin Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie informează Curtea de Conturi a României cu privire la stadiul obținerii Certificatelor de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (CADP) de către OMV Petrom.
În cadrul discuțiilor purtate cu reprezentanții OMV AG s-a reliefat diversitatea de opinii cu privire la interpretarea clauzelor contractuale privind majorarea capitalului social cu valoarea CADP-urilor obținute ulterior finalizării procesului de privatizare.
În ceea ce privește opinia privind existența unei diferențe de interpretare asupra valorii terenurilor, menționăm că până la momentul obținerii de către OMV Petrom a tuturor CADP-urilor, statul român nu se poate pronunța asupra valorii terenurilor care fac obiectul CADP-urilor”, arată instituția.
Dividende neîncasate
Pe lângă faptul că statul nu a intrat în posesia acțiunilor la care are dreptul, mai există și o consecință: același stat a fost păgubit cu valoarea dividendelor neîncasate pe acțiunile respective.
Și, cum aceste acțiuni trebuiau acordate încă din 2007, statul trebuie să primească dividende pe zece ani.
Petrom este o societate strategică pentru statul român. Aceasta este a doua companie ca mărime a României, după constructorul auto Dacia, și cea mai profitabilă din țară.
Compania extrage toată cantitatea de țiței a României și jumătate din cea de gaze. De asemenea, deține un lanț de peste 554 de benzinării în România, 84 în Republica Moldova, 90 în Bulgaria și 60 în Serbia.
Zăcămintele din Marea Neagră, miza viitorului
Petrom explorează mai multe perimetre în Marea Neagră și a descoperit în 2012, împreună cu gigantul american ExxonMobil, un zăcământ de gaze naturale estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. Cele două companii estimează că vor pune în funcțiune zăcămintele începând cu anul 2020. Odată cu intrarea acestora în producție, România va deveni independentă energetic și va putea exporta gaze și în regiune.
Petrom și-a dublat anul trecut profitul, până la 2,48 miliarde de lei, în vreme ce vânzările au crescut cu 17%, până la 19,43 miliarde de lei.
Conflict mocnit
Statul român are mai multe disensiuni cu OMV. Pe lângă problema terenurilor și a majorării de capital, Petrom cere statului anumite sume de bani pentru ecologizarea terenurilor afectatea de poluarea istorică, adică acele deversări de pe vremea când compania era a statului. Aceasta este o clauză tot în contractul de privatizare din 2004.
În aprilie 2017, grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, a chemat statul în judecată la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru rambursări de 34 de milioane de euro, scria Mediafax la acel moment. În acel moment, OMV scria într-un raport că dezafectarea sondelor vechi și curățarea terenurilor costă în total 542 de milioane de euro.
Anul trecut, compania Petrom a fost la rândul său acuzată oficial în Parlament că a prejudiciat statul cu 7 miliarde de lei la calculul redevențelor. Acuzațiile au fost făcute în cadrul Comisiei pentru ancheta ANRE și se bazau pe alte controale ale Curții de Conturi.
Umbra Gazprom asupra OMV
De asemenea, OMV a mai fost acuzată că subminează securitatea energetică regională prin faptul că participă activ la realizarea gazoductului Nord Stream 2. Acesta traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania și este realizat de către Gazprom, OMV, Shell, Engie, Wintershall și Uniper, o companie desprinsă din E.ON.
Polonia și alte nouă state din estul Europei se opun gazoductului, susținând că ținta acestuia este ocolirea Ucrainei și stoparea tranzitului de gaze prin această țară. De asemenea, și SUA se opun acestui proiect. Zilele trecute, chiar și cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că Nord Stream 2 este un proiect ”polictic” și a cerut continuarea rolului de tranzit pentru Ucraina.
Reamintim, prin Ucraina trec gazele importate în acest moment atât de către România și Republica Moldova, cât și de marea majoritate a țărilor central și est-europene, precum Bulgaria, Grecia, Serbia, Ungaria, Slovacia și Polonia. De asemenea, Turcia importă gaze prin gazoductele care tranzitează Ucraina, România și Bulgaria.
Citește și:
VIDEO/ Istoricul Mădălin Hodor, despre Brigada Antiemigrație: ,,Spionajul românesc era a doua Securitate. Efectele au fost dramatice”