EXCLUSIV/ Operele de artă românești, subapreciate la noi și valorificate în afară

„Cele mai importante lucrări de artă pe care se dau zeci sau sute de mii de euro la noi sunt picturile lui Grigorescu, Tonitza și Luchian, Paciurea sau Jalea la sculptură. Acestea sunt numele cele mai importante ale modernismului românesc. Evident și Ghenie , am vândut o lucrare a lui la peste 125.000 de euro, acum doi ani. Sunt lucruri tezaurizabile care cresc în valoare cu trecerea timpului și care conferă cumpătorului certitudine și încredere”, a declarat pentru Libertatea, Iulian Pleștiu, director de cercetare Artmark.

Potrivit lui, poți vedea valoarea unui tablou sau cu cât a crescu o lucrare după un an și jumătate când se poate tranzacționa din nou., dar aici vorbim de perioada minimp după o tranzacție. „Cel mai bine se poate vedea după un minim de 4-5 ani, iar indicii de creștere sunt per autor. Există rapoarte de tranzacții în care se pot observa cantitatea, calitatea și valoarea unui artist care produce o imagine și sunt diferite”, a mai afirmat directorul de cercetare.

De exemplu, artiști foarte „lichizi” cum ar fi Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ludovic Basarab sau Octav Băncilă sunt nume care apar des și care înregistrează creșteri constante ale valorilor medii. „Sunt între creșteri de 10,15, 25%. Mai rar se văd creșterile la sume mari sau la nume mari. La Grigorescu, Tonitza și Luchian există creșteri dar ele probabil că sunt până în 10%, dar pe timp scurt” spune specialistul.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Pe de altă parte sunt foarte multe mari colecții care nu au început prin a fi tranzacționate, ci prin schimburi de tablouri de mari autori. Din acest motiv nu se știe o trasabilitate corectă a multor opere de artă.

„Noi încă mai așteptăm spre exemplu să tranzacționăm în țară lucrări de-ale lui Brâncuși. Am tranzacționat până acum numai obiecte mici care nu au o valoare așa mare, cum ar fi cele de anvergura unei sculpturi. Cred că trebuie să se întâmple acest lucru dacă vrem să ne aliniem la standardele europene. La Brâncuși discutăm de lucrări de zeci de mii de euro doar ăn afară, trebuie să înceapă și la noi astfel de lucruri pentru că astfel impulsionezi și colecționarul sau fondul de investiții”, a mai afirmat Pleștiu.

Nicolae Grigorescu pierde bani pentru că e mort

Față de artiștii contemporani, pictorii romîni deja conacrați nu înregistrează creșteri de valori atât de mari pentru că sunt morți. „În cazul lui Nicolae Grigorescu, tablourile acestuia nu se vând la valori mai mari pentru că este mort de mai bine de 110 ani și nu mai are cine să-i facă marketing”, spune Pleștiu.

În cazul lucrării „Casa pictorului de la Câmpina”, a lui Nicolae Grigorescu, tabloul a fost pus recent la licitație cu o valoare de start de 50.000 – 80.000 de euro. Tabloul vine și cu o poveste fascinantă în spatele ei.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

„Pensulația lui Grigorescu este fascinantă. Aici este vorba despre prima casă a pictorului, de la Câmpina. Se muta acolo pe undeva pe la 1890, Câmpina devenind un oraș foarte interesant la acea perioadă pentru că semnifică începuturile industriei petroliere”, ne povestește specialistul.

Acest tablou în pictează pe la 1890-1895 pentru că undeva prin 1900 avea să se mute, și cel mai probabil tablou a intrat prima dată în colecția unui amic sau cunoscut pentru că nu mulți au trăit la Câmpina în preajma lui Grigorescu.

„Printre cele mai importante personalități ar fi Bogdan Petriceicu Hașdeu, dar și doctorul Constanti Istrati, un important savant al României lui 1900. Se prea poate ca pictura să fi ajuns în colecția lui Pamfil Șeicaru, ultima mare colecția în care a fost această pictură aparținînd lui Virgil Tilea, un important diplomat român, ambasador la Londra. Se pare că acesta ar fi cumpărat mai multe lucrări, în exil, după cel de-al Doilea Război Mondial de la Pamfil Șeicaru, care și el ajunge în exil”, a declarat Pleștiu.

Lucrarea a ajuns în România după mai bine de 70 de ani, adică lunile trecute, după ce o bună perioadă nu se știe cum a ajuns în Australia, conchide specialistul.

Urmărește-ne pe Google News