Opt comisari europeni în două luni. De ce descind oficialii U.E. în România

În nici două luni, România a primit vizitele a opt comisari europeni. Ceea ce înseamnă că Executivul Uniunii Europene a trimis, în medie, o dată la opt zile un înalt oficial în țara noastră. O astfel de atenție nu ar trebui să ne bucure, spun unii specialiști, pentru că ea arată îngrijorarea existentă la Bruxelles, mai ales față de cifrele economiei noastre.

Seria de vizite a început cu responsabilul pentru politică regională, Corina Crețu, cea care vizitează cel mai des țara pe care o reprezintă în organigrama Comisiei Europene.

• Cine sunt cei opt comisari europeni care au vizitat România în ultimele două luni:

1. Corina Crețu, responsabil pentru politică regională (7-8 septembrie)

2. Julian King, responsabil pentru Uniunea securității (18 septembrie)

3. Miguel Arias Cañete, responsabil pentru politici climatice și energie (28 septembrie)

4. Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă (11-12 octombrie)

5. Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară (19- 20 octombrie)

6. Günther Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane (26 octombrie)

7. Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social (26 – 27 octombrie)

8. Mariyia Gabriel, responsabil pentru economia și societatea digitale (30-31 octombrie)

(*sursa: reprezentanța Comisiei Europene în România)

Cei mai mulți dintre cei opt comisari au atribuții în domeniul economic, iar asta nu este o coincidență, în condițiile în care la nivelul guvernului de la București circulă alte cifre decât cele calculate la Bruxelles.

,,Într-adevăr, este un număr oarecum straniu de mare de comisari. Toată această agitație provine din faptul că datele economice, cele care se comunică public sau partenerilor, sunt foarte diferite. Apare necesitatea de clarificare la fața locului. Un stat cu o creștere economică record, dar proiecții economice – mai ales deficitul – drastice. În condițiile în care se afirmă, de la cel mai înalt nivel, că cei din U.E. care fac evaluările dau cifre inexacte, sigur că există o preocupare. Vizitele nu sunt un semnal bun”, a declarat, pentru Libertatea, Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe.

Diplomatul face trimitere la o declarație recentă a premierului Mihai Tudose, care a respins un raport al Comisiei Europene potrivit căruia impozitul pe venit va scădea la 12% din 2018, nu la 10%, cum pretinde Guvernul.

Jurnalistul Ryan Heath, specializat în probleme europene, crede că vizitele dese au legătură cu prestația economică a României, dar și cu pregătirile pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va prelua în 2019.

,,Este neobișnuit ca atât de mulți comisari să viziteze o țară din Estul Europei. În mod normal, un aseme

nea trafic vedem doar în Germania și Franța. Cum România se pregătește să preia președinția UE, iar țara voastră este constant una dintre cele care absorb cele mai puține fonduri europene, cred că UE vrea să se asigure că România este conectată pe deplin la posibilitățile europene. Oficialii UE vor fi foarte atenți și ca summit-ul de la Sibiu (din 2019 – n.r) să se desfășoare lin în săptămânile de după Brexit”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, Ryan Heath, Senior EU Correspondent pentru Politico Europe.

În opinia eurodeputatului Siegfried Mureșan, comisarii europeni au început o campanie prin care încearcă să se apropie de cetățenii europeni. Una dintre cele mai frecvente acuzații aduse liderilor de la Bruxelles este, de ani buni, aceea că sunt deconectați de oamenii de rând.

,,Se întâmplă două fenomene. Primul este acela că liderii Uniunii Europene își propun să aducă Europa cât mai aproape de cetățean în perioada aceasta, în contextul valului de populism și înaintea alegerilor europarlamentare din 2019. În timpul vizitelor, comisarii nu se întâlnesc doar cu politicieni, ci și cu cetățeni. Totodată, ei inspectează proiecte finanțate din fonduri europene și merg în provincie”, a declarat europarlamentarul, pentru Libertatea.

Al doilea aspect, arată Mureșan, își are sursa în protestele masive de iarna trecută, generate de Ordonanța de Urgență 13. El spune că oficialii europeni au simțit că în România ,,se întâmplă ceva” și că există o distanță enormă între politicieni și cetățeni.

”Tocmai în această perioadă, U.E. conștientizează că lipsa statului de drept și a respectării legii în unele state din Est poate deveni un risc existențial pentru UE”, a precizat eurodeputatul.

Citește și: