Luptătorii sunt la mare preţ
Liviu S., unul dintre angajaţii lui Horaţiu Potra, angajatorul românului răpit în Burkina Faso, spune că mulţi români care păzesc afacerile lui Frank Timiş din Africa sunt fie “legionari” pensionaţi, fie foşti poliţişti sau chiar poliţişti în activitate.
Însă, de regulă, aceştia sunt foşti luptători în Legiunea Franceză şi sunt testaţi şi pregătiţi de Potra. De altfel, cel răpit, Iulian Gherguţ, este un fost membru al trupelor speciale franceze – Legiunea Străină. După cum spune Liviu, viaţa în Africa nu este una uşoară.
“Activăm în Coasta de Fildeş, Burkina Faso şi Siera Leone. În general patrulăm şi asigurăm paza la exploatările miniere sau la linia ferată ce se construieşte aici. Horaţiu Potra ne verifică şi de fiecare dată când ne găseşte nepregătiţi ne avertizează că ne jucăm cu propria viaţă”, povesteşte Liviu. Acesta a activat chiar în patrula în care se afla românul răpit.
Un mediu extrem de ostil
Pe de altă parte, condiţiile în care lucrează românii sunt extrem de ostile. Localnicii nu mai sunt chiar prietenoşi cu forţele private de ordine. Astfel, cei care muncesc acolo au un program foarte dur. Trei luni de muncă zilnică, după care o lună repaus în România.
Periodic, mai vin la muncă şi români aflaţi în concediu în ţară, dar care vor să facă un ban în plus: cei 5.000 de dolari pe lună sunt extrem de tentanţi pentru un poliţist care abia dacă câştigă 6-700 de dolari lunar în România. Aşa au ajuns şi unii poliţişti să încerce să obţină un contract în Africa.
Rapoarte amănunţite pentru contracte externe
Pentru un contract de colaborare ce se derulează în altă ţară, poliţistul care vrea să aibă un al doilea serviciu trebuie să facă un raport amănunţit. El trebuie să aştearnă pe hârtie motivele pentru care vrea un al doilea serviciu, dar şi toate amănuntele legate de activitatea pe care o va depune acolo.
În cazul unui contract care are legătură cu munca de poliţist sau cu cea de gardă de corp în zone de conflict armat, pe fir intră şi serviciul intern de protecţie al MAI care îl verifică atent pe poliţist. Dacă verificările ofiţerilor de informaţii nu coincid cu declaraţiile poliţistului, acesta poate fi tras la răspundere. (Cristian Burcioiu)
Răpitorii au acţionat după un plan bine pus la punct
În timp ce autorităţile din Burkina Faso continuă căutările pentru găsirea cetăţeanului român Iulian Gherguţ, răpit în timpul unui atac asupra minei din Tambao (nord-estul statului), în presa africană au apărut informaţii noi în acest caz.
Jurnaliştii străini scriu că vârsta românului care asigura paza exploatării de mangan este de 39 de ani. Totodată, jandarmul împuşcat de atacatori ar fi în stare gravă, după ce a suferit răni la cap, în schimbul de focuri, în timp ce starea şoferului este stabilă, fiind “atins” în picior.
Iulian Gherguţ, în singura fotografie pe care a postat-o pe contul său de Facebook
Răpitorii, despre care se crede că ar fi rebeli tuaregi afiliaţi la Al-Qaida din Maghreb, ar fi acţionat după un plan bine pus la punct, potrivit unui comandant al forţelor speciale din Burkina Faso, scrie info-afrique.com.
În tot acest interval, operaţiunea de căutare a românului e în toi. Echipe din Burkina Faso şi-au unit eforturile cu autorităţile din Mali şi Niger, două destinaţii unde răpitorii l-ar fi putut duce pe Gherguţ, pentru găsirea agentului nostru. (Simona Josan)
Van Damme de România
Firma de pază care deserveşte compania Pan African Minerals e condusă de Horaţiu Potra din Mediaş, fost combatant în Legiunea Franceză. El este preşedinte fondator al Asociaţiei RALF-ROLE – Românii care au Activat în Legiunea Franceză.
Horaţiu Potra a creat o organizaţie cu foşti luptători în Legiunea Străină
Potra a avut probleme cu justiţia română, care l-a condamnat recent la închisoare cu suspendare pentru deţinere ilegală de arme. Medieşeanul (prietenii îi spun Van Damme de România) este respectat de oamenii cu care lucrează.
“Potra ne-a salvat când a avut loc lovitura de stat din Burkina Faso. A evacuat 50 de oameni în 9 ore. A găsit avioane, a coordonat totul în aşa fel că nimeni nu a păţit nimic”, spune Liviu S.
Ziua «mascat», noaptea agent de pază în cazinou
Salariile pe care MAI le plăteşte anumitor categorii de poliţişti – în special luptătorilor din trupele de intervenţie – par să nu acopere integral nevoile unui trai decent.
De aceea, spun surse din interiorul “Internelor”, mulţi dintre aceştia îşi oferă serviciile unor particulari pentru care muncesc în timpul liber. Mulţi dintre “mascaţii” care participă la prinderea unor infractori periculoşi pun uniforma în cui şi, din postura de civili, mai câştigă un ban ca bodyguarzi.
Foarte bine antrenaţi în lupta corp la corp, luptătorii îşi rotunjesc veniturile fie în slujba unor oameni cu bani care se cam tem pentru viaţa lor, fie au grijă ca liniştea unor săli de cazinou să nu fie tulburată ori sunt agenţi de pază la discoteci şi cluburi. (Cristian Burcioiu)
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro