ComenteazăÎn acest dosar sunt judecați magistratul care a dictat retrocedarea către Gheorghe Paltin Sturdza, acesta din urmă, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc și fiul său, Andrei, fostul ministru al justiției, Tudor Chiuariu, fostul deputat PSD Ioan Adam, un fost șef al Romsilva dar și alte persoane, toți fiind acuzați de fapte de corupție ce au condus la această restituire pretins nelegală.
Astfel, fostul magistrat Ordog Lorand, acuzat în dosar de două fapte de luare de mită și abuz în serviciu, a cerut în luna ianuarie testarea sa cu detectorul de minciuni, tematica întrebărilor privind pretinsa mită pe care ar fi primit-o de la deputatul Ioan Adam.
Judecătorii ICCJ au admis cererea de probă a acestuia, astfel că Lorand a ajuns în fața ofițerilor de la Poliția Capitalei unde s-a făcut procedura de detectarea a caracterului simulat, urmare răspunsurilor sale la întrebările specialiștilor.
La termenul din 7 februarie, penultimul din acest caz, magistrații au primit raportul experților criminaliști dar totodată și o cerere a procurorului DNA de audiere a expertului Csaba Kiss, în legătură cu efectuarea raportului de constatare criminalistică.
Trebuia testat în limba maternă
Astfel procurorul Direcției a cerut audierea expertului care l-a testat pe fostul judecător incriminat pentru că „testul poligraf s-a realizat într-o altă limbă decât cea maternă, ceea ce presupune încă de la început manifestarea unui autocontrol”.
„De asemenea, solicită a se observa că inculpatul refuzat întrebarea «Adam Ioan a intrat vreodată în locuința ta?» şi acceptat reformularea «Ai primit vreodată vizita lui Adam Ioan», apreciind faptul că este o persoană pentru care detaliile contează în modul în care interpretează întrebarea.
Aceste detalii sunt cele care dau sens personal mesajului pe care îl primește de la evaluator. Ceea ce este mai important este întrebarea relevantă nr. 2, respectiv «Ai primit orice sumă de bani de la Adam Ioan în legătură cu soluționarea dosarelor privind pe Sturdza Paltin Gheorghe?», fiind o întrebare generală, care în condițiile unei testări poligraf poate fi resemnificată de inculpat în scopul trecerii testului.
Întrebarea suportă mai multe interpretări, cu atât mai mult cu cât a avut timpul necesar la dispoziție pentru a face astfel de procesări mentale, acesta cunoscând întrebările dinainte, din ședința din 23 ianuarie 2018”, a mai explicat magistratul DNA în fața judecătorilor.
Procurorul a mai explicat și faptul că fostul magistrat Lorand nu ar fi dat răspunsuri directe ci răspunsuri ușor generale și mai ales neclare.
Judecătorii arată în încheierea de ședință că în cererea sa procurorul DNA arată că a detaliat exemple de răspunsuri neclare în raport de întrebările puse ale lui Ordog Lorand, precum „nu am primit orice sumă, am primit x lei”, „nu am primit, mi-a lăsat el”, „soluționarea implică a-mi face treaba”, și a explicat că prin aceste răspunsuri „nu se specifică că este vorba despre o soluționare favorabilă”.
Trebuie menționat că testarea poligraf reprezintă proba solicitată de fostul magistrat Lorand, împotriva sa procurorii DNA aducând ca probe denunțul fostului deputat Ioan Adam, o serie de referiri din înregistrări și interceptări și alte probe colectate pe parcursul urmăririi penale.
Expertul știa limba maghiară
Avocatul fostului magistrat Lorand a fost de acord cu cererea DNA de a fi audiat expertul care l-a testat pe clientul său și a menționat că deși specialistul cunoștea limba maghiară nu era necesară derularea testării în această limbă, ambele persoane fiind vorbitoare de limba română.
„Apărătorul ales al inculpatului Ordog Lorand Andras arată că, în principiu, nu se opune cererii de probatoriu formulată de acuzare, însă apreciază că nu este relevantă în cauză, raportat la lămuririle pe care expertul le-are putea oferi, raportul de expertiză fiind întocmit cu respectarea legii şi a regulamentului.
În ceea ce privește limba în care s-a realizat testarea, precizează că şi expertul şi inculpatul sunt vorbitori de limba maghiară, dar cunosc foarte bine limba română, urmând cursurile educationale în această limbă.
Prin urmare, nu se poate aprecia sinceritatea inculpatului în raport de limba în care s-a efectuat testul poligraf”, a fost replica apărării lui Lorand la acel moment.
În final procurorul DNA s-a opus în continuare privind proba testării la poligraf „întrucât pot exista mai multe erori” și pentru că „inclusiv întrebările acordate într-o altă limbă pot conduce la anumite erori”.
Cu toate acestea instanța a respins cererea procurorului DNA de a fi audiat specialistul care l-a testat pe judecător pe motiv că acesta a respectat toate rigorile acestei proceduri judiciare.
Termenul final, prima decizie
În cazul majorității inculpaților procurorul DNA a cerut condamnarea pentru fapta de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, al cărei maximum de pedeapsă prevăzut de legea penală în vigoare este de zece ani.
O altă faptă pentru care procurorul DNA a cerut condamnarea în cazul lui Viorel și Andrei Hrebenciuc, dar și a altor inculpați din acest caz, este cea de spălare a banilor și complicitate sau instigare, condamnarea maximă ce poate fi dată pentru fapta principală de spălare fiind de 12 ani de închisoare.
Miercuri, instanța a ascultat pledoariile finale ale acuzării, iar procurorul a explicat ce măsuri ar trebui să ia judecătorul în raport de probele ce clădesc acuzațiile în dosar față de ce trimiși în judecată, și a avocaților care vor încerca să demonteze punctual fiecare dintre acuzații.