EXCLUSIV | Protocolul dintre Ministerul Sănătății și Patriarhie încalcă legea salarizării bugetarilor. Arhiepiscopia Bucureștilor insistă că are dreptul să numească preoții în spitale

Protocolul din 2022 indică BOR drept forul care „organizează activitatea de asistență religioasă creștin-ortodoxă” în spitale. Forțând interpretarea acestei înțelegeri, managerii de unități sanitare și Biserica au ajuns la concluzia că BOR poate decide inclusiv ce preoți sunt angajați în cadrul spitalelor.

BOR organizează concursuri pentru posturile de preoți de caritate, aprobă candidații și elaborează tematica de examen. BOR numește apoi câștigătorii acestor concursuri ca preoți de caritate în organigrama spitalelor, spitale care le plătesc salariile acestora.

Spre comparație, preoții care lucrează în cadrul Ministerul Apărării Naționale și în penitenciare sunt remunerați pe baza unor contracte de prestări servicii, „în raport cu volumul de activitate desfășurată lunar”, după cum arată un răspuns primit de Libertatea de la MApN. Iar concursul de angajare este organizat de minister și de ANP, conform Legii nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

Într-un mesaj trimis pe adresa de e-mail a ziarului, Arhiepiscopia Bucureștilor cere retragerea de pe site-ul Libertatea a articolului despre numirea unui fost angajat la biroul de presă al BOR într-un post de preot de caritate la Spitalul de Psihiatrie Obregia. Motivul: respectivul preot n-a fost numit, ci a fost pus după un concurs. Concurs organizat nu de instituția publică de unde își primește salariul, cum scrie legea, ci de Biserică.

Ce contestă Arhiepiscopia

Arhiepiscopia Bucureștilor afirmă în mesaj că „publică toate posturile vacante (clericale și neclericale)” pe site-ul propriu, precum și la avizierul propriu. „Și nu angajează personalul decât după susținerea unui concurs specific”, continuă comunicatul.

„Postul de preot de caritate la Spitalul Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. Alexandru Obregia» a fost făcut public și a avut ca perioadă de candidare 15 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024. La concursul specific organizat de Arhiepiscopia Bucureștilor în vederea ocupării posturilor vacante de preot de caritate au participat trei candidaţi, dintre care pe primul loc s-a clasat părintele dr Florin-Ciprian Petre, cu media 9,62”.

Recomandări

Cine a câștigat confruntarea dintre Kamala Harris și Donald Trump, în viziunea BBC și Politico. Cele trei subiecte care au înclinat balanța decisiv

În momentul organizării „concursului specific” de care pomenește Arhiepiscopia, postul de preot de caritate de la Spitalul „Obregia” era ocupat, nu vacant. Părintele Radu Ilaș avea contract de muncă prelungit până în februarie 2024.

Criterii de concurs neclare

La alte concursuri pentru posturile de preot de caritate, publicate pe site-ul Arhiepiscopiei, există criteriul „doi ani de experiență ca preot”. La concursul la care a participat angajatul biroului de presă al BOR, criteriul respectiv a devenit „vechime în preoție (minimum doi ani)”. Florin-Ciprian Petre avea rangul de diacon și a fost hirotonit după ce a câștigat concursul.

Este vorba, a explicat Arhiepiscopia, într-un răspuns pentru Libertatea, de „minimum doi ani vechime în cler”.

„În Biserica Ortodoxă, prin termenul de «preoție» se înțelege totalitatea persoanelor care primesc Taina Preoției (adică sunt hirotoniți în treapta de diacon, preot sau arhiereu). Așadar, anunțul prin care se comunică public organizarea concursului în vederea ocupării postului de preot de caritate nu este în dezacord cu cealaltă postare de pe site-ul Arhiepiscopiei (…) Anunțul de concurs clarifică faptul că este vorba de vechime în cler, nu în treapta particulară de preot, putându-se înscrie la concurs și diaconii care îndeplinesc condiția de vechime. Spre edificare puteți consulta lucrarea marelui dogmatist român pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 3”.

Răspunsul Arhiepiscopiei Bucureștilor pentru Libertatea

Recomandări

Prima dezbatere faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. „Ei sunt o amenințare la adresa democrației” / „Dacă Trump era președinte, Putin ar fi stat acum la Kiev”

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, prin „preoție” se înțelege: calitatea, demnitatea, funcția de preot. Iar verbul „a hirotoni /hirotonisi” se referă la „a ridica un diacon la rangul de preot”.

Nepotrivirile semantice dintre limba în care a fost redactată Legea 153/2017 și limba în care BOR organizează concursuri au condus la situația în care Arhiepiscopia să numească pe cine consideră potrivit pe un post dintr-un spital de stat.

E ca și cum o organizație nonguvernamentală sau altă persoană juridică de drept privat, pentru că asta este forma de organizare a Arhiepiscopiei, ar numi angajați într-un minister, într-o primărie, într-o școală.

Spitalul angajează, Biserica organizează concursul

În cadrul spitalelor din București, preoții sunt angajați pe baza Legii nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, afirmă un răspuns de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).

Documentul precizează că „intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 a permis includerea în organigrama spitalelor a postului de preot, acesta fiind asimilat personalului de specialitate. Astfel, la nivelul spitalelor din subordinea Municipiului București, numirea și repartizarea preoților se face de către Arhiepiscopia Bucureștilor, pe baza concursurilor organizate de către această instituție, urmând ca spitalele să încheie contracte individuale de muncă cu preoții desemnați”.

Această situație, ca un concurs pentru un post plătit din fonduri publice să fie organizat de o entitate privată, situație care încalcă Legea nr. 153/2017, are la bază mai multe protocoale încheiate, de-a lungul timpului, între Ministerul Sănătății și Patriarhia Română. Cel mai recent protocol a fost semnat de ministrul Alexandru Rafila și de patriarhul Daniel în 25 octombrie 2022 și are o durată de 10 ani.

„Activitatea de asistență religioasă creștin-ortodoxă, desfășurată în unitățile sanitare și în instituțiile de medicină legală, denumite în continuare unități sanitare, aflate în subordinea Ministerului Sănătății, este organizată de Patriarhia Română, în acord cu Ministerul Sănătății”, stipulează textul protocolului.

Cu alte cuvinte, Biserica are drepturi similare cu un angajator în ceea ce privește o parte din personalul contractual din spitale. Doar că nu Biserica achită salariile, ci statul. Nu cunoaștem despre câți astfel de angajați e vorba, deoarece Ministerul Sănătății nu a dat nici un răspuns, până la publicarea acestui articol, legat de numărul de preoți care activează în unitățile sanitare din toată țara.

Ce spune legea: concursul să fie organizat de instituția publică

Legea nr. 153/2017 prevede, la articolul 31, că „pentru personalul contractual”, cum este cazul preoților de caritate, „ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Potrivit H.G. nr. 1336/2022, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, concursul de ocupare a posturilor este organizat de instituțiile publice angajatoare, nu de terți.

Pentru cazul postului de preot la Spitalul „Obregia”, conducerea spitalului este singura îndreptățită, prin lege, să stabilească fișa postului scos la concurs, să propună organizarea concursului și să trimită această propunere „compartimentului care asigură organizarea şi desfăşurarea concursului în vederea demarării acestuia”.

Data și locul, bibliografia pentru concurs trebuie „aprobate de conducătorul autorității sau instituției publice”, menționează legea citată.

Mai mult, autoritatea sau instituţia publică organizatoare are obligaţia „să publice anunţul privind concursul cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post vacant, respectiv cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant, la sediul acesteia şi pe pagina proprie de internet, la secţiunea special creată în acest scop, după caz”. Lucru care, în cazul postului de preot de caritate la „Obregia”, nu s-a întâmplat.

Conducerea spitalului nu a organizat nici un concurs, n-a făcut decât să accepte numirea unui nou preot, făcută de către Arhiepiscopia Bucureștilor, în urma unui examen organizat de aceasta.

73 de preoți în Armată

La nivelul Armatei, procedura de angajare a preoților este diferită de cea folosită pentru angajarea preoților în spitale, în sensul că respectă legea. Cele două acte normative pe care se bazează asistența religioasă în unitățile militare sunt Legea nr. 195/2000, privind constituirea și organizarea clerului militar, și Ordinul ministrului apărării naționale M2 din 13.01.2014.

„Preoții militari sunt asimilați corpului ofițerilor. Drepturile salariale se acordă conform actelor normative în domeniu, aplicabile Ministerului Apărării Naţionale”, se arată într-un răspuns scris pentru Libertatea.

Conform documentului citat, la acest moment, 73 de preoți militari sunt angajați la nivelul Statului-Major al Apărării și al unităților subordonate acestuia. Activitatea acestora este coordonată de o secție de asistență religioasă din cadrul MApN.

MApN își selectează singur preoții

„Încadrarea preoților militari se face prin concurs”, precizează ordinul de ministru sus-menționat. „Pentru funcțiile de preoți militari ortodocși, concursul se organizează prin grija inspectorului general și șef al secției de asistență religioasă, după obținerea binecuvântării patriarhului Bisericii Ortodoxe Române”.

Legea nr. 195/2000 prevede, la articolul 1, următoarele:

„recrutarea preoților militari se face de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției – Direcția Generală a Penitenciarelor, din rândul personalului hirotonit sau ordinat, care are numai cetățenie română, recomandat de un cult legal constituit, licențiat în Teologie pastorală și având cel puțin 2 ani de activitate religioasă”.

Legea nr. 195/2000

După concursul de la nivelul MApN, „candidații declarați admiși vor urma cursuri de pregătire specifice, organizate de instituțiile prevăzute la articolul 1, în colaborare cu cultele religioase care au recomandat preoți pentru mediul militar”.

În ceea ce privește plata preoților militari, aceștia sunt remunerați pe bază de convenții civile, iar drepturile lor salariale „se vor stabili în raport cu volumul de activitate desfășurată lunar de aceștia”.

41 de preoți, angajați în penitenciare

La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor există „41 de preoți angajați, prin concurs din sursă externă”, potrivit unui răspuns scris pentru Libertatea.

Legea pe baza căreia sunt încadrați preoții în penitenciare este Legea nr. 145/2019, privind statutul polițiștilor de penitenciare: „Concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliția penitenciară se organizează cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea și organizarea clerului militar”.

În ceea ce privește drepturile salariale, preoții care lucrează în cadrul închisorilor sunt remunerați la fel ca personalul clerical din Armată, adică pe bază de convenție civilă și „în raport cu volumul de activitate desfășurată lunar”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro