ComenteazăCe pot avea în comun Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Norman Manea, Virgil Gheorghiu, Titus Popovici și Elie Wiesel?
Ei bine, toți acești autori, români sau, mai bine zis, români la origini – situația lui Wiesel -, se regăsesc în Biblioteca Municipală din Salonic. Cam aceștia sunt autorii de carte din România care pot fi citiți, oficial, în orașul de la malul Mediteranei.
Sunt cărți de sezon, pentru copii, romane de toate felurile, peste 90 la sută, în limba greacă, cu toate că mai găsești și câte un autor tradus în engleză, germană sau spaniolă.
Biblioteca Municipală se află la 350 de metri de Turnul Alb al Salonicului, un punct de reper al orașului.
Biblioteca se înalță pe cinci etaje, iar la al patrulea găsim operele scrise de conaționali de-ai noștri. O doamnă caută în baza de date din calculator dacă există vreun autor român tradus în greacă și apoi aranjează cu amabilitate de bibliotecară cărțile. Unele nu mai au copertele originale, precum Sadoveanu și Popovici, iar unele dintre pagini sunt strânse cu ajutorul scotch-ului. Toate sunt vechi de ani și ani. Dar au același parfum de carte inegalabil. Un etaj mai jos, diverși oameni de diverse vârste lecturează din diverse bibliografii, sunt afundați în studiu.
Bibliografie
„Maitreyi” este povestea de amor a tinereții lui Mircea Eliade cu o tânără bengaleză care dă numele romanului, unul celebru în lume.
„Baltagul” a fost tradus la Atena în 1962, una dintre operele de căpătâi ale lui Sadoveanu, tradusă în 19 limbi. Bibliotecara, doamna Konstantina, solicită să aducă ea însăși și să ducă înapoi cartea de la raft.
„Întoarcerea huliganului” a lui Norman Manea, considerată acum una dintre capodoperele importante ale literaturii noastre și universale, conform reclamei cărții în România! Norman Manea, care locuiește în SUA, este considerat cel mai tradus autor român din exil!
Mai e „Tunica de piele” a lui Virgil Gheorghiu, cel puțin așa a fost tradusă din franceză în greacă, în 1972, când autorul era deja rezident la Paris.
Mai e și „Străinul” al lui Titus Popovici, dar și trei opere – inclusiv celebra „Noaptea” – ale lui Elie Wiesel, român din Sighet prin naștere, într-o familie de evrei, scriitor, jurnalist, filosof, care a luat Premiul Nobel pentru Pace în 1986. Aceasta pe lângă multe distincții internaționale.
Roman de succes la vremea lui
După romanul „Străinul” al lui Titus Popovici s-a făcut și film, în 1964, cu mari actori în distribuție: Ștefan Iordache, Irina Petrescu, George Calboreanu, Ștefan Ciubotărașu, Fory Etterle, George Măruță și Gheorghe Dinică. Pelicula a luat diverse premii interne și internaționale. Popovici a fost și scenarist foarte important în perioada 1960-1970, a lucrat cu Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus și Sergiu Nicolaescu, fiind și membru corespondent al Academiei, dar și membru în CC al PCR.
O surpriză în librării: Eugen Ionesco
Dacă în multe dintre librăriile din Salonic, oricât ar fi vânzătorii de amabili, nu se găsește nici o carte a vreunui autor român tradus în greacă, totuși, după câteva încercări, am izbutit să găsim un conațional printre miile de cărți. Este vorba de Eugen Ionesco, cu diverse piese de teatru și opere, în frunte cu „Rinocerul”. „E singurul român pe care-l avem. Are destul de mare succes printre studenți”, a mărturisit Kostas, librarul. Exemplarele din Eugen Ionesco costă între 9 și 16 euro bucata.
INEDIT. Un rus tradus în română la Salonic
Singura carte în limba română de la biblioteca municipală a orașului este scrisă de un rus, Ignaty Potapenko, și care a văzut lumina tiparului în urmă cu 110 ani! „În slujba adevărată” este tradusă cartea, de care s-a ocupat la acea vreme I. Dușcian. În Grecia este doar un volum dintre cele două apărute în România, iar la noi un astfel de exemplar pe olx.ro este vândut cu 15 lei. Tot de la „Biblioteca Minervei”, dar cu coperta originală.