Potrivit inginerului Sever Georgescu, șef Laborator în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, mai bine de jumătate din Românie este extrem de vulnerabilă dacă ne uităm pe harta intensității cutremurului, măsurată pe scara MSK (Medvedev, Sponheuer, Karnik). „Deși Bucureștiul este în zona de intensitate 8, această zonă se încadrează mai mult într-o intensitate superioară, adică la 9”, a declarat pentru Libertatea, inginerul. La o intensitate atât de mare, oamenii sunt aruncați la pământ, șinele de cale ferată se deformează, iar chiar și construcțiile care sunt făcute „ca la carte” vor fi avariate foarte grav.

Acesta ne duce la un alt aspect al pericolelor unui cutremur. Georgescu afirmă că mai toate construcțiile care au fost făcute în perioada 1990-1995 sunt aproximativ la fel de vulnerabile ca și cele din 1940, care încă mai stau în picioare acum, și asta pentru că au fost făcute fără o serie de aprobări. „În perioada după Revoluție, până în 1995, s-au făcut foarte multe construcții după ureche pentru că toată lumea alerga după bani. Și tot cu bani puțini au fost făcute și aceste lucrări. Vă imaginați cât de bine sunt făcute. Au foarte multe vulnerabilități”, a mai spus inginerul.

Calculele care estimează data următorului cutremur

Potrivit inginerului de cercetare și dezvoltare în construcții, cele mai simple calcule ne arată că un cutremur la fel de distrugător ca acela din 1977 are o recurență de 35-40 de ani, iar noi suntem în al 39-lea an de atunci.

Pe de altă parte, Georgescu menționa în Revista Construcțiilor că există calcule probabilistice, mai greu de înțeles, dar care arată că un seism de Vrancea ar putea avea anumite perioade medii de revenire.  Astfel că, la o magnitudine de 7,2 grade pe scara Gutenberg – Richter, ca în 1977, perioada medie de revenire ar fi de 46 de ani. În schimb, la o magnitudine de 7,4 grade pe scara Gutenberg – Richter, ca în 1940, recurența ar fi de 82 de ani. Dacă aceste calcule au o probabilitate mare de realizare asta ar însemna că în 2022 sau 2023 s-ar putea produce următorul mare cutremur.

Bucureștiul mai vulnerabil ca oricând

Având în vedere construcțiile care s-au făcut în ultimele secole, Bucureştiul are o vulnerabilitate din cauza concentrării de clădiri înalte șubrede, în principal cele construite  înainte de 1940, în zona centrală, dar și a celor clădite înainte de 1977 din primul inel central.

Potrivit lui, Bucureștiul este într-un alt mare pericol pentru că are și spitale sau clădiri administrative care deși ar trebui să fie centre de tratare și gestionare în cazul unui cutremur acestea sunt printre primlele care se vor prăbuși.

De mai bine de 8 ani, cadrul legal a fost treptat completat cu prevederi din ordonanța 20/1994. Acestea spun că autoritățile de drept trebuie să notifice și apoi să oblige asociațiile să ia decizia de proiectare și apoi de consolidare, iar proprietarii care nu cooperează să fie obligați să permită accesul și realizarea unor lucrări care privesc siguranța vieții, cu aplicarea de penalități în caz de neîndeplinire.

„Aceste decizii vitale se fac prin decizii de primar, prin instanță și ordonanță prezidențială, executor judecătoresc sau alte metode. Sunt unii proprietari care nu vor să se consolideze clădirea din diferite considerente, și iau această decizie destul de ușor fără să se gândească la faptul că prin inconștiența lor pot răni sau chiar lua vieți”, ne-a mai spus inginerul.

Unde Constituția se bate cap în cap, pentru unii

În cazul specific al unui al prevenirii efectelor devastatoare ale unui cutremur Constituția nu prea ne ajută și asta pentru că la art. 22 spune că „Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate”. Dar sunt unii juriști sau proprietari de apartamente aflate în clădiri cu risc seismic care fac apel la art. 27. Acesta spune la alineatul 1 că „Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori reședința unei persoane fără învoirea acesteia”. Dar după există alineatul 2 care spune că se pot face derogări de la primul alineat în cazul executării unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești. Iar a doua derogare se poate face pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile personale. 

Viața NU are prioritate

Potrivit calculelor inginerului, dintre cele 62 de clădiri din Capitală cu risc seismic de gradul I, integrate în actualul program de consolidare 29 s-ar putea face până în 2018 și restul de 33 până 2020. În total sunt 355 de clădiri în prima categorie de risc seismic, iar dacă pentru restul de 293 de clădiri s-ar accelera proiectarea și executarea, inginerul consideră că ne-ar mai lua un minim de 10 ani, adică cel mai optimist termen ar fi de 2030 pentru terminarea consolidărilor. „Numai în acest fel ne putem asigura relativ împotriva unui cutremur care s-ar putea transforma din nou într-un dezastru așa cum a fost cel din 1977”, a mai afirmat Sever Georgescu.

Bucureștiul mai are 308 clădiri în clasa a doua de risc seismic, 91 în clasa a treia, și 6 în clasa a patra. Dar pericolul mare vine și dispre cele 1.590 de clădiri încadrate în categorii de urgență care încă nu au fost încadrate în grupele de risc seismic. Potrivit inginerului, pentru cele încadrate în categorii de risc ar mai fi nevoie de încă maximum 15 ani să fie consolidate și alți 15 ani pentru cele care reprezintă categoria de urgență, dar numai dacă s-ar lucra la un ritm de consolidare de mai bine de 100 pe an, ritm aproape imposibil pentru România lui 2016.

LEGENDĂ (harta)

Intensitate pe scara MSK (Medvedev, Sponheuer, Karnik)

 

6 (Puternic) – Este simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre ei, aflaţi în interiorul clădirilor se sperie şi aleargă afară. Puţine persoane îşi pierd echilibrul. Se pot sparge vase şi obiecte din sticlă. Cad tablourile de pe pereţi. Fisuri şi crăpături în pereţi, desprinderea unor bucăţi de tencuiala, căderea unor ţigle de pe acoperiş, crăpături la construcţiile din cărămidă.

7 (Foarte Puternic)  – Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi părăsesc locuinţele. Crăpături mari şi adânci în pereţi; căderea coşurilor de fum şi distrugerea unor acoperişuri; surpări ale părţilor carosabile pe pante abrupte; distrugeri ale porţiunilor de îmbinare a conductelor. Se produc alunecări de teren.

8 (Distrugător) – Mobila se poate răsturnă. Unele clădiri (părţi de clădire) se prăbuşesc. Se observă alunecări de teren în zonele depresionare şi pe pantele abrupte. Apar crăpături mari în teren, au loc căderi de roci.

9 (Devastator) – Panică generală. Oamenii sunt aruncaţi la pământ. Se produc avarii importante ale structurilor construite corect, conductele subterane sunt parţial distruse, se produce deformarea şinelor de cale ferată şi avarierea părţilor carosabile ale drumurilor. Au loc căderi de roci şi multe alunecări de teren.

*indicii 1 și 2 din baza numerelor de intensitate de pe hartă reprezintă perioada medie de revenire de minim 50 și respectiv minim 100 de ani.

 

Urmărește-ne pe Google News