EXCLUSIV. Poveștile ucrainenilor ne amintesc de anii ’80 în România: „Când e foarte frig, dorm cu fes și mănuși”

Pe măsură ce temperaturile scad sub 0 grade, iar Rusia bombardează sistematic infrastructura critică a orașelor, ucrainenii au de înfruntat în următoarele luni un adevărat test al rezilienței. Trebuie să treacă prin lunile geroase în beznă, suportând lipsa apei și a căldurii. 

Autoritățile de la Kiev au avertizat că urmează o iarnă cruntă și iau în calcul să evacueze locuitorii din zonele în care rețelele electrice sunt grav afectate, iar tehnicienii nu țin pasul cu reparațiile. 

Ucrainenii cu care Libertatea a discutat sunt însă încrezători că vor câștiga și această luptă. Măcar în privința întreruperilor de curent și a lipsei căldurii, acasă, în școli sau la muncă, românii înțeleg experiențele, sunt unele pe care în anii ‘80 le-au simțit pe propria piele. 

Tatiana, Zaporojie: „Rămânem fără lumină cam de trei ori pe zi”

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

„Vă răspund la întrebări stând aproape în beznă – lampa USB este singura sursă de lumină –, învelită într-o pătură groasă și cu o ceașcă de ceai fierbinte alături”, ne-a scris Tatiana pe 4 decembrie, aproape de miezul nopții. Tatiana, în vârstă de 46 de ani, este o profesoară universitară din Melitopol, refugiată acum în Zaporojie, tot în sud-estul Ucrainei.  

Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare a Ucrainei, dar și din Europa și este controlată de forțele ruse din luna martie. „De regulă, rămânem fără lumină cam de trei ori pe zi și fiecare pană durează cam trei ore. După bombardamente însă, pot trece zile în șir fără curent”, explică Tatiana. 

Femeia, împreună cu fiica sa, locuiește într-un cămin, special amenajat pentru refugiații interni. Marea problemă este lipsa căldurii, mai ales dacă electricitatea este întreruptă în timpul nopții, când temperatura scade considerabil. 

„Aici a venit gerul. Fiecare persoană a primit câte o pătură de la autorități. Noi ne-am mai cumpărat câte două și noaptea dormim învelite cu toate trei și îmbrăcate cu haine groase, pe care le-am cumpărat dintr-un second-hand. Dar dacă este foarte frig, nu e suficient. Niște prieteni ne-au dat o aerotermă pentru a ne încălzi când revine electricitatea”, povestește Tatiana.  

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

„Ne spălăm în lighean, cu apă rece”

În ce privește gătitul, există un singur aragaz pentru opt camere. „Pentru a fi eficienți, facem mâncare pentru toți”, spune femeia. O provocare este însă spălatul, pentru că există un singur duș pentru tot căminul, la subsol. Dar apa caldă nu există întotdeauna. 

Trebuie să stăm la coadă pentru a ne spăla, iar când nu avem curent, ne spălăm în lighean, cu apă rece. Același lucru se întâmplă și cu mașinile de spălat – trebuie să stăm la coadă.

Tatiana:

Însă cea mai mare problemă a Tatianei este că nu-și poate desfășura cursurile normal. „Este foarte dificil să-mi fac meseria. Când nu avem lumină, și conexiunea la internet este foarte slabă. Așa că eu și studenții mei suntem nevoiți să lucrăm asincron. Mi-este foarte greu și să corectez lucrările. Și din cauza stresului, dar și din cauza lipsei de curent – telefonul și laptopul mi se descarcă foarte repede. Am cumpărat o baterie portabilă și o lampă USB pentru a putea lucra pe întuneric. Telefonul îl folosesc doar pentru apeluri importante.”

„Ne-a construit o fântână”

Nikolaev este unul dintre orașele ucrainene care au avut cel mai mult de suferit în urma bombardamentelor și atacurilor cu rachete ale Rusiei. Încă de la jumătatea lunii aprilie, locuitorii au rămas fără apă potabilă, după ce mai multe conducte au fost avariate. 

Recomandări

Orientul Mjlociu, între furie şi iertare. Joe Biden, către Netanyahu: „Bibi, tu n-ai nici o strategie!”

Cei aproximativ 250.000 de oameni care au rămas în Nikolaev se ajută unii pe alții să supraviețuiască. „Suntem dovada că împreună putem rezista în fața răului”, precizează pentru Libertatea Angelina Kovtun, 23 de ani, din Nikolaev. „Ne-am construit o fântână, dar acum o săptămână, o rachetă a lovit pompa și generatorul, așa că am rămas din nou fără apă și căldură.”

8 grade în casă

Tânăra s-a mutat recent într-o casă, după ce blocul în care locuia a fost distrus într-un bombardament. „Pentru a nu îngheța, noaptea mă îmbrac foarte gros și folosesc pături electrice. Momentan, temperatura în casă este în jur de 8 grade, dar corpul meu s-a obișnuit”, povestește Angelina. 

Ucraineanca spune că, la fel ca majoritatea locuitorilor din Nikolaev, s-a pregătit pentru iarnă cumpărând lemne de foc, generatoare și lumânări pentru penele de curent. „Statul a amenajat și locuri speciale în care oamenii se pot încălzi – se numesc «puncte indestructibile». În multe cafenele și magazine din oraș, care au generatoare, putem merge să ne încărcăm telefoanele, să ne spălăm și uscăm părul. Viața merge înainte.”

În ce privește energia electrică, situația în orașul din sudul Ucrainei este ceva mai bună decât în alte regiuni. Deși destul de dese, penele de curent nu durează mai mult de câteva ore. „Când nu am lumină și trebuie să gătesc, ies în curte și fac ceva pe grătar, uneori împreună cu vecinii. Dar am învățat să am întotdeauna provizii de hrană.”

În fiecare dimineață, Angelina merge la punctele de colectare pentru a-și lua apă potabilă. Discută ore în șir cu oamenii despre situația de pe front și din oraș. Așa că nu suferă prea mult când nu se poate uita la televizor din cauza lipsei curentului. Realitatea trăită bate orice știre. Împreună cu alți ucraineni, tânăra duce apă de băut și persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități.

În fiecare zi, auzim câte cinci sirene. E mult mai bine. Înainte să fie eliberat Khersonul, auzeam cel puțin zece. Nu e o tragedie, totul va trece, totul se va repara. Important e să nu cădem în mâinile rușilor.

Angelina Kovtun, locuitoare din Nikolaev: 

Alex, Kiev: „Dorm cu fes și mănuși”

Alex Istratenkov, 41 de ani, este șeful departamentului tehnic al unei companii germane din Ucraina. Deși poate părăsi țara în mod legal, din cauza unui handicap grav, a ales să n-o facă. „Mă liniștește gândul că soția și fiica mea sunt în siguranță, departe de Ucraina”, spune Alex într-o discuție cu Libertatea. 

Bărbatul spune că, în ultimele săptămâni, bombardamentele asupra Ucrainei au devenit mai frecvente și mai intense. În ziua în care am stat de vorbă, pe 1 decembrie, spune că a auzit cel puțin cinci rachete în decurs de doar două ore.  

„De exemplu, după un atac de miercurea trecută, n-am avut lumină două zile. Partea proastă este că alimentarea cu apă și căldură funcționează pe bază de energie electrică. Dacă nu există lumină, nu există nici apă și căldură”, explică ucraineanul. 

Fără lumină mai mult de șapte ore pe zi

Alex locuiește într-una dintre zonele rezidențiale ale Kievului, așa că nu are electricitate în jur de șase-șapte ore pe zi. „Se întâmplă însă să lipsească și toată ziua sau toată noaptea. Eu, la fel ca toate persoanele pe care le cunosc, mi-am instalat un generator pe balcon.” 

Temperaturile nu sunt încă de nesuportat, spune bărbatul. În ultimele zile, termometrele au arătat o minimă de -2 grade. „Dar umiditatea e foarte mare, așa că se simte ca și cum ar fi -10 grade. Când nu am căldură noaptea și este foarte frig, mă îmbrac în haine călduroase – ciorapi de lână, fes, mănuși – și mă culc în cea mai mică încăpere, ca să fie mai cald.”

Bărbatul spune că și-a cumpărat și un arzător cu gaz pentru gătit și fiert apa. „Cumpăr și mâncare gata preparată, dar nu prea multă, ca să nu o irosesc. În caz de urgență, am un stoc de conserve de alimente.”

Precaut, și-a făcut și rezerve de apă. „Acasă, am trei butoaie a câte șase litri de apă. Iar la muncă, avem câteva butelii mari pline, de câte 20 de litri. Am cumpărat și la birou un generator și un boiler de 80 de litri pentru urgențe.”

Rezistăm și înțelegem că sunt oameni care o duc mult mai greu decât noi, cei care sunt în tranșee. Comunicăm mult cu prietenii noștri din prima linie – toți cunoaștem cel puțin un om care luptă. Astfel, problemele noastre nu mai sunt atât de insuportabile. 

Alex Istratenkov, locuitor din Kiev:

Marina Shevchenko, Harkov: „Mi-am făcut rezerve de apă”

În timp ce stăm de vorbă, Marina Shevchenko ne spune că în Harkov se aude o alertă aeriană. „Rusia trage din nou cu rachete asupra noastră. Ne rugăm ca forțele noastre armate să respingă atacul. Afară sunt -12 grade dimineața, -6 grade după-amiaza. Știm că dacă rachetele ating ținta, vom rămâne din nou fără lumină, apă și căldură. Nu ne lăsăm telefoanele din mână. Urmărim în direct zborul rachetelor. Suntem foarte speriați, dar suntem pregătiți pentru orice scenariu.”

Regiunea Harkov este una dintre cele mai afectate în urma atacurilor rusești, care din octombrie au devenit rutină. 

În unele zile nu a existat lumină timp de 12 ore sau chiar mai mult, spune Marina. Oamenii s-au obișnuit însă și știu că trebuie să fie pregătiți pentru astfel de situații. „Avem rezerve de apă acasă, am pregătit mai multe recipiente de șase litri cu apă potabilă. Telefonul este mereu 100% încărcat, am cumpărat baterii, lanterne, lumânări și radiouri.” 

Cel mai dificil lucru când se stinge lumina este că, după câteva ore, internetul nu mai funcționează. Pierzi contactul cu lumea, nu mai există informații despre ce se întâmplă. Imaginația pictează imagini înfricoșătoare.

Marina Shevchenko:

Curent de la bateria de mașină

„Prietenul meu este inginer electrician și a inventat o schemă de alimentare în cazul unei pene de curent prelungite. E vorba de un circuit format dintr-o baterie de mașină, o sursă de alimentare neîntreruptă pentru calculator și un stabilizator electric. Prin intermediul acestui sistem, conectăm centrala și pornim încălzirea. E adevărat, nu pentru mult timp. Vom folosi acest sistem ca ultimă soluție”, povestește femeia. 

Marina a cumpărat și o sobă portabilă pe gaz și mici canistre cu gaz. Le folosește pentru a-și încălzi mâncarea și pentru a face cafea. 

„Emoțional, sunt foarte obosită de acest război. Înainte aveam o viață minunată. Acum, viața mea se rezumă la muncă și stat acasă. Dar sunt gata să sufăr de dragul libertății și al victoriei. Ucraina va rezista”, încheie femeia discuția. 

Urmărește-ne pe Google News