Comentează”Avem același handicap pe care l-am întâlnit de când am venit în București și pe care l-am dedus de foarte multe ori în urma discuțiilor pe care le-am avut, în special cu reprezentanții Ministerului Justiției, dar și cu ceilalți parteneri instituționali. Noi nu beneficiem, în prezent, de o analiză națională de riscuri și amenințări pentru a stabili cu exactitate ce strategii urmează să facem. Într-un plan anual, bianual sau multianual, trebuie să știm cum stăm. DIICOT nu poate să o facă singură”, a spus Daniel Horodniceanu, la interviurile Libertatea LIVE.
Întrebat ce înseamnă această analiză, Horodniceanu a dat ca exemplu granița cu Ucraina, unde autoritățile știu că există trafic intens cu țigări, dar au prea puține date despre rute și grupări. În aceeași categorie intră și Portul Constanța.
”Unde stăm cu infracționalitatea în Portul Constanța, de exemplu? Care este nivelul acolo? Care este nivelul la granița cu Ucraina? Noi știm că se înregistrează dosare de un anumit specific, dar nu mai mult de atât. Există posibilitatea ca acest lucru să fie fals sau ca gradul de infracționalitate pe un anumit tipic și zonă să fie cu totul altul. Iar asta ar trebui făcută de către o echipă de reprezentanți ai fiecărui organ de forță, dar nu numai (…)”, a spus Horodniceanu.
”O analiză națională de riscuri și amenințări ne-ar arăta dimensiunea reală a infracționalității, pe categorii. Și ne-ar putea duce la ideea că am putea aloca resurse speciale pentru anumite infracțiuni sau pentru un grad de infracționalitate stabilit pe o anumită zonă a țării. Am putea crea strategii pe temen mediu și lung privind combaterea infracționalității organizate. Or noi, în România, afirmăm la acest moment că avem cifre scăzute. Dar este o problemă falsă. Pentru că noi am exportat criminalitate organizată în Vestul Europei, din păcate. Aceasta se va întoarce în România la un moment dat și noi va trebui să fim pregătiți”, a afirmat șeful DIICOT.
Amenințarea teroristă nu a crescut în 2017
Șeful DIICOT a precizat că o astfel de analiză ar oferi și un tablou detaliat al grupărilor infracționale organizate care activează în străinătate, dar aduc banii în România.
”Sunt foarte mult persoane care nu au niciun soi de ocupație, dar au foarte mulți bani. Interesul nostru fundamental ar trebui să fie recuperarea acestor bani care sunt rezultați din infracțiuni, chiar dacă acești bani nu sunt făcuți neapărat în România. Dar este important ca persoanele care săvârșesc infracțiuni să nu beneficieze de produsul lor, pentru că asta este ceea ce doare cu adevărat”, a spus Horodniceanu.
Întrebat dacă DIICOT are analize satisfăcătoare privind starea actuală sau evoluțiile terorismului, procurorul-șef a răspuns:
”Să definim ce înseamnă satisfăcător. Noi avem ce avem, informațiile de care beneficiem. Există o supraveghere pe anumite persoane care au preocupări pe această linie. Suntem atenți să nu intre în România persoane care au preocupări pe această linie de terorism sau de infracțiuni contra securității naționale. Suntem la fel de atenți să-i scoatem pe cei cu astfel de preocupări în afara granițelor României. Dar o analiză efectivă pe acest lucru nu am făcut. Din punctul meu de vedere, în ceea ce privește terorismul, datele sunt mulțumitoare la acest moment”, a arătat Horodniceanu.
Șeful DIICOT a precizat că nu a existat o creștere a amenințării terorismului în 2017.
Șase laboratoare pentru analize în toată țara
Un element esențial în dosarele DIICOT privind traficul de droguri este raportul de constatare. La rândul său, acesta necesită analize speciale făcute pe substanțele interzise.
”Există şase laboratoare de acest fel în România. Ele lucrează în regim non-stop, iar o altă variantă în afara acestor laboratoare care pot verifica substanţele stupefiante nu există. Iar DIICOT nu are propriul laborator. Poliţia Română are. Cele şase laboratoare sunt la Poliţia Română. Constatările se fac acolo, de către specialişti”, afirmă Horodniceanu.
Șeful DIICOT consideră că cele șase laboratoare nu sunt suficiente. ”Cu siguranţă că ar trebuie câte unul la nivelul fiecărui serviciu teritorial, dar ne descurcăm cu ce avem. La un moment dat, funcţionau doar patru din cele şase”, a spus procurorul-șef.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organisată și Terorism gestionează anual aproximativ 15.000 de dosare privind traficul de droguri.
DIICOT vrea un nou sediu
La capitolul priorități pentru anul 2018, Daniel Horodniceanu a menționat recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, cooperarea cu vecinii României și mutarea DIICOT într-un nou sediu.
”Trebuie să ne aplecăm mai mult pe recuperarea produsului infracțional. Este unul dintre aspectele care ne interesează cel mai tare. Trebuie să adâncim relațiile cu vecinii de la granițele României pentru a reuși să identificăm trasee de trafic, România fiind în special o țară de tranzit. Ceea ce ne interesează sunt țările din inelul din jurul României. Trebuie să ne găsim – și am făcut deja pași importanți – un nou sediu în care DIICOT să poată lucra în condiții civilizate. Altul decât cel în care suntem acum. Este foarte important ca legea de organizare și funcționare a DIICOT, care are 13 luni de când stă în Parlamentul României, să iasă cu amendamentele care au fost votate în Comisia Juridică a Senatului”, a mai spus șeful DIICOT.