ComenteazăNumai că de la teorie până la practică este cale lungă. Astfel, România a anunțat anul trecut achiziția de rachete Patriot de la compania americană Raytheon, cu 4 miliarde de dolari și a mai dat alte 1,5 miliarde pe rachete HIMARS concernului Lockheed Martin.
Niciun contract de offset nu a fost semnat de către țara noastră pentru acestea.
Reamintim, România a alocat 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2018 pentru Armată, echivalentul a patru miliarde de euro.
Exemplul Poloniei
În schimb, Polonia tocmai ce a anunțat că va cumpăra același sistem de rachete Patriot, cu 4,75 miliarde de dolari. Însă, surpriză: Polonia a încheiat două contracte cu aceleași grupuri, Raytheon și Lockheed Martin, care garantează că 295 de milioane de dolari se vor întoarc în economia poloneză.
Acordurile au fost semnate miercuri, de ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak.
Curtea de Conturi a găsit nereguli
Problema offsetului, adică a investițiilor nefăcute în economia românească, a fost identificată și de către Curtea de Conturi, în raportul pe anul 2016, apărut de curând.
Instituția de control a descoperit că timp de zece ani, din 2006 până în 2016, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), aflat în subordinea Ministerului Economiei, a gestionat prost contractele de offset.
Iată ce spune instituția:
”Misiunea de audit financiar la Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială a scos în evidență abateri referitoare la îndeplinirea în totalitate a atribuțiilor sale legale, prevăzute în OUG nr. 189/2002, în sensul că nu a urmărit modul de încheiere, derulare și monitorizare a acordurilor de compensare derulate și nu a inițiat propuneri pentru actualizarea cadrului normativ ca urmare a evoluției priorităților de dezvoltare a României, în perioada 2006-2016”, se arată în document.
”Din analiza datelor raportate prin situațiile financiare de către OCATS, s-a constatat că entitatea nu a procedat la evidențierea în contabilitate a veniturilor cuvenite bugetului de stat, reprezentate de comisionul aferent acordurilor de compensare aflate în derulare în anul 2016.
Astfel, entitatea a procedat în mod eronat la evidențierea în contabilitate doar a tranșei scadente din comisionul total stabilit în acordul de compensare, la momentul încasării acesteia, fără a fi evidențiată în contabilitate valoarea totală a comisionului datorat bugetului de stat, venit stabilit la data încheierii acordului de compensare.
În concluzie, entitatea, deși a încheiat acorduri de compensare prin care au fost stabilite venituri cuvenite bugetului de stat, reprezentate de comisioane de compensare, precum și termene de achitare a acestora de către contractanți, nu a procedat la înregistrarea acestora în evidența financiar-contabilă”, conform documentului.
Raportul nu arată nici sumele în cauză, nici contractele semnate și nici care sunt companiile respective.
Se cere ”intrarea în legalitate”
Curtea de Conturi a cerut ”dispunerea măsurilor necesare care să conducă la intrarea în legalitate cu privire la modul de încheiere, derulare și monitorizare a acordurilor de compensare”.
Alături de problema contractelor de offset, Curtea de Conturi a mai găsit în bilanțul instituției bunuri în valoare de 17.000 de lei care fuseseră scoase din funcțiune și că a mai plătit servicii juridice și de asistență financiară care nu au fost prestate în totalitate. De asemenea, Oficiul a făcut ”plăți reprezentând contravaloarea carburanților achiziționați pentru autoturismele din dotare, fără a avea la bază documente care să certifice distanțele parcurse”.
Opt măsuri dispuse
Curtea de Conturi a dispus opt măsuri, dar Oficiul a contestat patru. Această contestație a fost ulterior respinsă de către Curtea de Conturi.
Iată ce se arată în raport cu privire la audit.
”Ținând cont de valoarea totală a abaterilor identificate, opinia de audit formulată față de situațiile financiare, întocmite pentru anul 2016, este o opinie contrară.
Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate a fost emisă decizie, prin care au fost dispuse opt măsuri pe care conducerea entității trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, a recuperării prejudiciilor și virării acestora la bugetul de stat, precum și pentru intrarea în legalitate.
Dintre cele opt măsuri dispuse, patru măsuri au fost contestate, însă contestația depusă de către OCATS a fost respinsă prin Încheiere de către Comisia de soluționare a contestației”.
Citește și:
VIDEO/ Upgrade fascinant: Teatrul Odeon cu VR, căști neuronale și portrete digitale. Când tehnologia te poate duce și în… trecut