Surorile rome care i-au uimit pe jurații de la „Imperiul leilor”, despre omul din spatele succesului lor: „A fost un avangardist. Asculta Michael Jackson în comunitate”

Ideea celor trei surori Stănescu de a face prima firmă de haine pentru femeile rome a convins-o pe Cristina Bâtlan, managerul firmei de încălțăminte Musette și jurat la emisiunea „Imperiul leilor”, să le facă fetelor o propunere. Dacă prima lor colecție cu 500 de ținute se va vinde online, toți „leii” vor investi cei 100.000 de euro ceruți pentru 30% din afacerea tinerelor.

Lorena este managerul firmei, Isabela se ocupă de marketing și PR, iar Irina este designerul, care până să ajungă în fața leilor de la PRO TV crease deja 150 de ținute. „Nu avem niciun magazin din care să ne achiziționăm haine cu specific tradițional țigănesc”, le-a spus Lorena antreprenorilor.

Femeile rome, refuzate de croitorese, „că trebuie să vină la probe și dacă fură din casă”

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Fetele s-au pus imediat pe treabă și lucrează la colecția despre care nu vor încă să dezvăluie nimic. Deja au fost contactate de femei care vor să le devină cliente. Lorena a povestit pentru Libertatea că mereu a fost o provocare pentru femeile de etnie să-și găsească haine care să le respecte tradiția.

„În general, femeile rome merg la croitorese în comunitate, la o vecină, la o cunoștință, dar uneori sunt refuzate. Noi n-am fost, dar majoritatea femeilor rome intră greu în casa cuiva, fiindcă oamenii se gândesc că femeile trebuie să vină la probe și dacă fură din casă…”.

Cu timpul, au început să-și gândească singure vestimentația. Irina este cea care creează ținutele, printre picături, fiindcă gemenii ei îi ocupă aproape tot timpul. Sunt acum în clasa a IV-a și calcă pe urmele mătușii Isabela: fac muzică la Liceul de Artă Victor Brauner din Piatra Neamț.

„Tăticul nostru e avangardist”

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Hainele făcute de ea, din cele mai bune materiale, sunt conforme cu tradiția romă a vestimentației feminine.

„Femeile din comunitatea romă își poartă fusta ca simbol al purității. Purtau nu doar o fustă, ci mai multe, până la gleznă. Acum s-a mai modernizat lumea și s-a trecut de la mai multe fuste la una singură și poate mai are și o pietricică, ceva să pună ținuta în valoare”, explică și Isabela, care și în materie de vestimentație se consideră „o boemă”. Fiind artista familiei, spune că mereu a purtat oricum fuste lungi.

Lorena recunoaște că mama o mai ceartă când își pune blugi, dar i se trece cu vederea îndrăzneala, fiindcă nu este căsătorită încă. Culmea, curajul de a se îmbrăca altfel le-a fost dat de un bărbat: tatăl lor, Marcel Stănescu.

„Femeile poartă baticul, care e un semn al căsătoriei, cam cum e verigheta la români, iar la bărbați e pălăria. Și el a refuzat să o mai poarte. A fost primul care a introdus blugii, geaca de piele în comunitate, în condițiile în care romii noștri se îmbrăcau în tradiționalul costum de obicei larg, ca pe vremea bunicilor. De la el avem dozele «rebele» din ceea ce suntem”, spune Lorena.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

„Tăticul nostru este un avangardist. Asculta ABBA, Michael Jackson și Bonnie M, muzică pe care nu prea o ascultai în comunitate. El a avut curajul să închidă gura tuturor celor care au încercat să ne judece”, o completează Isabela.

„Nu mă reprezint doar pe mine, ci și profesorii de muzică, și orașul, și comunitatea romă”

Toate fetele din familia Stănescu au scris istorie în cartierul Gara Veche, unde locuiesc mulți romi, în momentul în care au fost trimise la școală. Dintre toate trei, Isabela a mers cel mai departe cu studiile, terminând Liceul de Artă Victor Brauner din Piatra Neamț șefă de promoție și apoi a intrat la Conservator tot cu 10.

„Am intrat la Conservator prima, la Canto, și când m-am văzut prima la cea mai mare universitate de muzică din România, unde se bat cei mai buni, am plâns de fericire. M-am gândit: uite, Piatra Neamțul nostru acolo scris!”, povestește momentul Isabela. Știe că are pe umeri o mare responsabilitate. „Când mă duc undeva, nu mă reprezint doar pe mine, ci și profesorii de muzică, și orașul, și comunitatea romă. Oriunde mă duc și câștig ceva știu că nu sunt doar eu și nu e doar despre mine, este și ce reprezint”.

Acum este studentă în anul al doilea la Facultatea de Interpretare Muzicală. A fost în 2019 și la emisiunea „Românii au talent”, unde a ajuns până în finală, iar în pandemie a fost acceptată în Canto Summer Program, prin intermediul căruia a lucrat online cu profesori de la Metropolitan Opera House New York. A luat de două ori bursa Tinere Talente a Fundației Principesa Margareta a României și de puțină vreme a devenit cea mai tânără membră a Corului Regal.

„De la oale, ulcele, cazane, am trecut la piese de mobilier urban”

Familia ei este extraordinar de mândră de realizările ei și o susține. „Noi suntem neam de căldărari, am auzit toată viața ciocănitul de ciocan în curte, nu ne așteptam ca Isa să aibă dragostea asta și darul față de muzică. Și din cartierul nostru, Gara Veche, de care toată lumea fuge, unde nu vine nici măcar Glovo, să crească așa un copil, era ceva greu de imaginat!”, spune sora sa, Lorena.

Ea a făcut liceul, a fost mereu premiantă, dar după absolvire a decis să lucreze cu tatăl său la afacerea familiei. „Țiganii au fost meșteșugari dintotdeauna, dar ușor-ușor s-au adaptat cerințelor și s-au modernizat. De la oale, ulcele, cazane, am trecut la piese de mobilier urban, tot ce ține de peisagistică într-un oraș. Eu lucrez alături de tatăl meu de 12 ani în producția de mobilier urban: bănci, pubele pentru gunoi, adăposturi pentru mijloacele de transport în comun, mai demult și indicatoare rutiere etc.”, povestește tânăra. Nu a abandonat cu totul ideea de a face o facultate și speră într-o zi să se întoarcă la școală. Până atunci are de pus o casă de modă pe picioare.

Cu toate că au primit mesaje de susținere din toată țara, sunt și romi care consideră că părinții lor greșesc încurajându-le în această direcție. „Mama a primit foarte multe critici, chiar și la ora actuală. Mulți au întrebat-o: ce-ai făcut de ai trimis fata la facultate, să nu mai ai pic de control asupra ei? Ar fi trebuit să fie măritată până acum”, povestește Lorena.

Tatăl lor le-a învățat că „ce avem în minte nu ne poate lua nimeni niciodată”

Femeile Stănescu sunt atât de puternice fiindcă au avut mereu un stâlp de susținere. „Când vorbesc despre tata, mi se umplu ochii de lacrimi, când îmi amintesc cum mă punea pe genunchi și îmi dădea atâtea lecții frumoase, cum să fiu corectă, cum să învăț, să fiu deșteaptă, să îndrăznesc și să nu-mi pierd încrederea în mine”, spune Lorena. Își amintește că tot el i-a spus că „ce avem în minte nu ne poate lua nimeni niciodată”.

Pentru ele a fost oricum mai ușor decât pentru părinții lor. Tatăl ei a fost la școală câțiva ani chiar dacă familia lui atunci era nomadă. Ca să fie primit în școala din următorul sat prin care mergea cu caravana, mama sa, bunica fetelor, cerea mereu o recomandare de la profesori. Mergea cu acea hârtie la școala următoare și așa era acceptat doar câteva luni la fiecare școală. „Tata mergea ziua la școală și seara bocănea cu bunicul la cazane, la metale, ce făceau ei pe vremea aia. Întotdeauna a fost primul care a rupt barierele în ceea ce privește învățământul, vestimentația, gândirea, a fost mai nonconformist, dar cu toate astea a știut să păstreze din tradiții”, mai spune Lorena.

„Mai mult decât o idee de business, a fost un manifest”

Cele trei surori Stănescu au înțeles că, din momentul în care au decis să-și facă publică povestea, rolul lor a devenit unul important pentru comunitatea romă.

„La noi, bărbatul aduce bani în casă, bărbatul muncește. Faptul că noi ne-am dus și ne-am prezentat acolo în fața lumii întregi, a însemnat un pas către evoluție a comunității și a femeii rome. E un statement care spune că noi, femeile, putem face ce fac bărbații. A fost mai mult decât o idee de business, a fost un manifest”, spune Isabela cu determinare.

Am arătat mereu că nu suntem ceea ce majoritatea oamenilor cred, am arătat că romii pot fi și curați, și școliți, și exemple în societate, pot și să exceleze în anumite domenii

Lorena Stănescu, antreprenoare:

Isabela le vorbește copiilor romi de câte ori are ocazia despre educație. Știe că e un drum ce încă are nevoie să fie bătătorit.

„Cultura noastră nu cere foarte multă școală. Romii văd viața împlinită atunci când, ca femeie, ești căsătorită și ai copii și ca bărbat, când ai de muncă, aduci un ban în casă și îți faci copiii și familia fericită. În schimb, nimeni nu a vorbit foarte mult despre educație în comunitatea noastră”, spune Isabela. De aceea se simt privilegiate că au fost susținute la școală și, în același timp, datoare să vorbească despre asta public.

„Le-aș spune fetelor rome că e bine să te gândești la ideea de a vedea o familie, că e în regulă dacă asta te împlinește ca tânără de familie romă, dar dacă există ceva despre care crezi că te-ar face fericită, gândește-te și la tine. Fiindcă dacă ai un vis și muncești suficient de mult pentru el, poate deveni realitate”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro