Legislația privind dezactivarea armelor – procedeu prin care o pușcă sau un pistol letal poate fi transformat prin modificări tehnice într-o armă neutilizabilă -, era ceva mai relaxată înainte ca teroriștii să lovească năprasnic Parisul. Și nu o dată, ci de două ori într-un singur an, atacuri nimicitoare deosebit de sângeroase care au au băgat în alertă serviciile secrete de pe întreg mapamondul. Cel care intenționa să-și transforme arma în piesă de muzeu trebuia doar să perforeze într-un loc camera cartușului și pistolul sau mitraliera sa erau considerate a fi inutilizabile. De acest lucru au profitat și teroriștii ISIS care nu s-au mai sinchisit să introducă, pe căi obscure, arme în țările-țintă ci, limitând la zero riscurile de a fi prinși înainte de a-și îndeplini ”misiunea”, au intrat cu ele pe umăr sau în bagaje, ca fiind arme de panoplie.

”Sunt arme care au intrat ușor în Franța pe filera est-europeană. Investigatorii sub acoperire au informații că pistoalele-mitralieră cu care teroriștii au executat oameni în atacurie de la Paris provin din Cehia și din Slovacia. E foarte probabil să existe și arme (n.r. AKM-uri) aduse din România și reactivate în Hexagon. În orice caz, vorbim de arme care au fost dezactivate oficial, cu acte în regulă, și reactivate apoi în medii subterane – prin aplicarea unor puncte sudură în găurile făcute superficial în camera cartușului -, în timpul pregătirilor atacurilor teroriste”, ne-au dezvăluit surse implicate în ancheta internațională declanșată după atacurile de la Paris.

sursa foto: snopes.com

Având în vedere contextul expus de ofițerii de informații – legat de filiera est-europeană de proveniență a armelor folosite de teroriștii ISIS, dar și de modalitatea superficială în care se putea face dezactivarea armelor -, Europa a gândit și impus o lege nouă în domeniu, mult mai dură. Acum, transformarea unei arme letale într-una nefolosibilă se poate face doar la un armurier autorizat care are obligația să țină o evidență strictă a modificărilor tehnice pe care le aduce și chiar a rebuturilor rezultate din transformarea armei.

”Perforarea camerei cartușului – cea mai utilizată în România -, nu mai este suficientă, pentru că găurile pot fi ușor astupate cu puncte de sudură, iar presiunea necesară inițierii cartușului este asigurată și arma devine iar letală. Acum, armurierul- care trebuie să fie unul autorizat -, este obligat, conform legilor internaționale, să secționeze cu o freză camera cartușului, adică să o taie în bucăți, și chiar să reteze țeava armei. În unele cazuri, pentru o siguranță și mai mare, pe țeavă se bagă un ștuț, o baghetă metalică sudată la capete și prinsă în șuruburi, care nu permite introducerea cartușului pe țeavă”, ne-au explicat surse militare.

Urmărește-ne pe Google News