EXCLUSIV. Un expert în energie și un deputat din Ucraina explică cum va trece țara peste iarnă: „Vor migra încă vreo 2,5 milioane de oameni”

Câteva comunități din estul Ucrainei trăiesc deja ca-n Evul Mediu, fără niciun fel de utilități, după ce Rusia a atacat, începând cu 10 octombrie, mai multe unități energetice de pe tot cuprinsul țării. 

Un băiețel de 9 ani, Artem, locuiește împreună cu bunica sa în orașul Kivșarivka, din regiunea Harkov. Casa lor nu e alimentată nici cu gaze, nici cu electricitate, nici cu apă curentă. Gătesc și se încălzesc la foc, fac treburi cât e soarele sus pe cer și dorm îmbrăcați gros. În aceste condiții vor trece iarna, iar oamenii se pregătesc făcându-și provizii de lemne pentru foc. Ca ei sunt mulți alții, din alte localități. 

Rusia a luat cu asalt sistemul energetic al Ucrainei 

În ultimele săptămâni, strategia de luptă a Rusiei a fost să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei în prag de iarnă. Șirul atacurilor a culminat luni, 31 octombrie, când au fost lansate 55 de rachete de croazieră și cinci drone, iar unele dintre ele au lovit pentru prima dată hidrocentrale ucrainene. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Volodimir Kudrîțki, directorul executiv al companiei de stat Ukrenergo, spunea pentru The Guardian că „practic toate” marile centrale care nu sunt nucleare au fost lovite, dar și peste 30% din substațiile de rutare ale rețelei.

A fost afectată inclusiv capitala. Numai aici 350.000 de locuințe au rămas fără electricitate și rețeaua de alimentare cu apă a fost avariată în proporție de 80%. 

Ca urmare, pe 3 noiembrie, patru mari spitale din Kiev au rămas fără apă, fiind afectați 1.500 de pacienți. Asta în condițiile în care populația deja trăia, de câteva săptămâni, cu pene de curent recurente. 

În est, casele nu mai pot fi încălzite

În teritoriile unde războiul a mocnit încă din 2014, cum e regiunea Donețk, situația e și mai gravă. Locuitorii au avut acces la utilități cu întreruperi sau chiar deloc în ultimele luni. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Gaidai, declara încă de pe 4 octombrie, dinainte de atacurile rusești, că locuitorii nu vor reveni în casele lor în această iarnă, deși așteaptă contraofensiva ucraineană. „E imposibil să începem sezonul de încălzire aici; totul e distrus”, scria oficialul pe Twitter.

Pe 1 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski declara în fața Comisarului European pentru Energie că țara sa nu mai poate exporta electricitate „din cauză că atacurile rusești cu rachete și drone au distrus 30-40% din sistemul energetic”. 

Daunele produse de război sistemului energetic din Ucraina nu doar adâncesc criza europeană, dar ridică și o dilemă pentru autoritățile de la Kiev: cum vor putea trece prin iarnă, fără ca țara să fie aruncată în beznă și frig? 

„O parte din populația marilor orașe va pleca”

„Iarna va fi extrem de dificilă”, spune într-un interviu pentru Libertatea deputatul Oleksiy Goncharenko, vicepreședintele Comitetului PACE pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate în Interior. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Guvernul lucrează la un plan național, însă e foarte greu de întocmit din cauza impredictibilității războiului. Facem tot posibilul să le oferim oamenilor căldură și electricitate în orașe, dar va fi dificil. De exemplu, majoritatea câmpurilor de gaze naturale pot fi exploatate și continuăm s-o facem. Dar există o vulnerabilitate: oricare poate fi atacat în orice moment”, continuă Goncharenko.

Totuși, efectele problemelor energetice cu care se confruntă țara se vor vedea rapid și vor avea un impact și asupra comunității europene, crede deputatul din Ucraina. 

Eu mă aștept că vor migra încă 1,5-2,5 milioane de oameni. Cred că o parte din populația marilor orașe va pleca. Dar nu putem face încă niște estimări foarte stricte. Dacă iarna nu va fi foarte rece, nu vor pleca atât de mulți oameni.

Oleksiy Goncharenko, deputat ucrainean:

Pierderile Ucrainei din domeniul energetic

Cea mai simplă explicație pentru situația în care se află acum autoritățile de la Kiev se găsește în puterea energetică pe care țara a pierdut-o în cele opt luni de război. 

„Ucraina a pierdut aproximativ 9 gigawați din capacitatea sa totală (54 GW – n.r.) în teritoriile ocupate, plus centrala nucleară de la Zaporojie, încă 6 gigawați. La asta se adaugă faptul că 19% din puterea eoliană a fost distrusă sau se află sub ocupație, la fel și 14% din centralele fotovoltaice”, explică într-un interviu pentru Libertatea Andrian Prokip, directorul programului energetic al think tank-ului Ukrainian Institute for the Future și asociat al Kennan Institute – Woodrow Wilson Center.

Pierderile sunt completate și de pagubele aduse la infrastructura termică. Într-un articol realizat de VoxUkraine.org, o platformă independentă de analiză, se arată că în primele șapte luni de război au fost avariate: 

• 11 din cele 95 de centrale de cogenerare ale Ucrainei 
• 3 centrale electrice 
• 345 de termocentrale de cartier (dintre care 13 distruse complet). 

Prin urmare, daunele directe aduse sistemului de termoficare se ridicau la 395 de milioane de dolari pe 22 septembrie, conform sursei citate.

Cât de rapid își poate reveni sistemul energetic 

Printre măsurile pe care Ucraina le-a luat, chiar înainte ca și centrala nucleară de la Zaporojie să fie oprită, a fost interzicerea exporturilor de cărbune și gaze, într-o încercare de a-și pregăti rezervele pentru iarnă. „Părea că dacă nu vor fi atacuri, Ucraina ar fi fost capabilă să treacă peste iarnă fără probleme majore”, spune expertul în energie. 

Andrian Prokip confirmă afirmațiile deputatului: e greu de prevăzut cât de repede își va reveni sistemul. Variabilele sunt: frecvența și eficiența viitoarelor atacuri rusești și posibilitatea ucrainenilor de a repara avariile, lucru care se poate face uneori în două zile, iar în alte cazuri în două luni sau un an. 

• Guvernul nu a dorit să facă publice imagini cu clădirile distruse pentru a nu divulga Rusiei cât de eficiente au fost cu exactitate atacurile. 

„Dacă sistemul energetic ar fi sub asalt, s-ar prăbuși în subsisteme”

Expertul de la Kiev spune însă că aprecierile privind procentul din sistemul energetic care a suferit pagube sunt greu de estimat. 

„E foarte greu să spui cât înseamnă 30%, cât înseamnă 40%. Două părți esențiale ale sistemului energetic sunt: generarea de energie electrică și infrastructura de distribuție, care conectează regiunile. Așadar, nu poți da un procent anume, ci mai multe procente cu privire la mai multe componente”, explică Prokip. 

În plus, dacă sistemul energetic ar fi sub asalt, nu ar intra în colaps, ci s-ar prăbuși în subsisteme. Adică ar rămâne câteva insule fără alimentare, dar în majoritatea regiunilor ar fi operațional.

Andrian Prokip, expert în energie:

„O metodă de presiune psihologică”

Cercetătorul explică și faptul că sistemul funcționează, la bază, pe centralele nucleare. Atunci când cererea este mai mare, surplusul vine din hidrocentrale și termocentrale – însă acestea nu sunt unitățile principale din sistemul energetic. 

Asta explică și actualele pene de curent: „Nu mai sunt capabili să acopere un vârf de cerere în anumite intervale. În alte cazuri, folosesc rezerve și nu pot duce suficientă energie de la o regiune la alta”. 

Andrian Prokip este de părere că planul Rusiei a fost doar să terorizeze populația civilă. „A fost o metodă de presiune psihologică, pentru ca oamenii să fie nemulțumiți de război, să pună presiune pe președinte și guvern să inițieze negocieri. Să faci o chestie așa nebunească în secolul XXI!”, se revoltă expertul.

Ucraina a crescut importurile de gaz

În august, șeful companiei de stat Naftogaz, Iuri Vitrenko, care a demisionat între timp, era citat de The Guardian spunând că cetățenii ar face bine să se aprovizioneze cu haine groase și pături.

Mai susținea și că Ucraina trebuie să importe în plus pentru iarnă 4 miliarde de metri cubi (4 bcm) de gaz – pentru care avea nevoie de 10 miliarde de dolari. 

„Naftogaz a susținut că e suficient să avem 15 bcm în depozite pentru a trece iarna. Guvernul însă a cerut să avem 19 bcm. De aici apar cei 4 bcm. Naftogaz a spus că n-are cum să finanțeze această cantitate”, explică Prokip.

Recent, s-a anunțat că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va împrumuta Naftogaz cu 200 de milioane de euro pentru a cumpăra gaz. Începând cu 15 octombrie, Ucraina a crescut importurile de gaz din UE de la 3 milioane de metri cubi pe zi la 8-9 milioane de metri cubi. 

În ce privește producția națională, țara reușea să-și acopere 60% din necesar. Însă cea mai mare parte a câmpurilor de gaze naturale sunt localizate în Harkov, Sumî și Poltava, în apropiere de front. 

Sobe pe cărbune, baterii externe sau centre încălzite

Imediat după ce Rusia a început să atace sistemul energetic, Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Zelenski, spunea că autoritățile au avut în vedere un astfel de scenariu și s-au luat măsuri. 

Au fost consolidate complexurile energetice cu plăci de beton și saci de nisip, pentru a rezista atacurilor și  au fost înființate brigăzi mobile care să acționeze rapid în realizarea reparațiilor.

Între timp, fiecare oraș își construiește propria apărare în fața frigului iernii. De pildă, municipalitatea din Lviv a cumpărat 600 de sobe din fontă, care funcționează pe lemne. Viceprimarul Serghei Kiral anunța că intenționează să mai cumpere câteva mii, împreună cu rezerve de lemne, care să fie distribuite populației. 

„Mulți oameni încearcă să găsească soluții pe cont propriu”, confirmă parlamentarul ucrainean. „Acum se găsesc soluții precum folosirea de panouri solare sau de baterii externe. Unii cumpără sobe pe cărbuni sau pe lemne. Problema este că nici cărbunele pe care Ucraina îl deține nu-i suficient și e nevoie de importuri. În prezent, o parte din producția noastră de cărbune e sub ocupație”, explică Goncharenko.

Unitățile esențiale, precum spitalele, au fost dotate cu sisteme de încălzire autonome și cu generatoare diesel, mai spune deputatul. „Spitalele reprezintă principala prioritate, iar aici electricitatea e cea mai mare provocare. Fără ea, e foarte dificil să asiguri îngrijiri medicale”.

Câți oameni va alunga din case frigul?

Orașele din estul Ucrainei, ca Nikolaev sau Harkov, care se află aproape de linia frontului și au suferit bombardamente în ultimele luni, se află într-o situație mai gravă. De aici se așteaptă Oleksiy Goncharenko să plece cei mai mulți oameni în săptămânile următoare. 

„Dacă vor continua atacurile, atunci probabil că vor fi noi valuri de oameni care vor merge din est spre vest și, de asemenea, din vest spre Europa”. 

Oleksiy Goncharenko, deputat ucrainean:

El crede că cei mai mulți vor alege să meargă în Europa. „Dacă tot te muți, e mai bine s-o faci undeva unde ești în siguranță, nu să alegi un loc ce ar putea fi atacat și de unde să pleci iarăși”, explică el. 

„Sper că vom avea o iarnă caldă”

Tabloul iernii care va urma în Ucraina nu este însă pictat în culori sumbre de Andrian Prokip, chiar dacă este de părere că populația va avea de îndurat în continuare pene de curent periodice. 

„Eu sper că vom avea o iarnă caldă. Și iarna trecută a fost blândă, cu temperaturi de peste 0 grade Celsius în majoritatea regiunilor. În plus, au fost eliberate în atmosferă cantități mari de gaze – CO2, metan – din cauza bombardamentelor rusești. Sunt și aceștia factori care influențează vremea”, își explică el optimismul.

În schimb, Oleksiy Goncharenko spune că e esențial ajutorul pe care țara sa va continua să îl primească în a lupta cu Rusia.

 „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, pentru a conduce țara, iar UE e una dintre sursele acestui sprijin. Dar cele mai importante rămân ajutorul militar și sprijinul politic. De exemplu, e nevoie de mai multe sancțiuni împotriva Rusiei. Sectorul metalurgic nu se află sub sancțiuni, deși e unul dintre cele mai mari din economia Rusiei”, spune deputatul.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News