13 comentariiAdept al unei prezențe discrete în plan intern în ultimii ani de mandat, Klaus Iohannis s-a evidențiat în special prin teme care arată apetența către o viață bună: preferința pentru un avion privat de lux pentru călătorii, cazări la hoteluri cu multe stele, promovarea României în destinații exotice și multe momente în care de șeful statului nu se știau prea multe.
Așadar, Libertatea a întrebat Administrația Prezidențială care este situația referitoare la zilele de concediu luate de Klaus Iohannis după aproximativ nouă ani și 11 luni de mandat.
Rămâne fără o parte din banii de concediu
„În conformitate cu dispozițiile constituționale, președintele României, în calitate de autoritate publică unipersonală, exercită un mandat de reprezentare, iar obligațiile și atribuțiile sale nu pot fi delegate altei persoane. Specificul acestui mandat, care nu permite întreruperea temporară a activității pentru efectuarea unui concediu de odihnă în sensul legislației muncii, implică exercitarea de către președintele României, în mod permanent și neîntrerupt, a prerogativelor sale constituționale și legale”, arată Administrația Prezidențială în răspunsul dat ziarului Libertatea.
Mai mult, Klaus Iohannis nu va beneficia nici de compensarea cu bani a zilelor de concediu neluate în ultimii ani, în condițiile în care legislația muncii prevede că la plecarea dintr-un loc de muncă, angajatorul plătește pentru zilele de concediu neefectuate din anul în curs și cel precedent, așadar se va alege doar cu plata aferentă anilor 2023 și 2024.
„Președintele Klaus Iohannis nu a beneficiat de zile de concediu de odihnă în timpul celor două mandate, nu a încasat indemnizație de concediu de odihnă aferentă zilelor de concediu de odihnă neefectuate în timpul celor două mandate și, la finalul mandatului actual, nu va beneficia de compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuate”, mai arată Administrația Prezidențială.
Generos cu numirile de premieri ai PSD
În anii trecuți, președintele a vegheat asupra unei scene politice efervescente, care s-a încheiat însă odată cu marea coaliție PSD-PNL, din noiembrie 2021, când războiul cu social-democrații a fost pus pe pauză. Prim-ministrul pe care l-a găsit la Palatul Victoria a fost Victor Ponta. Guvernul Ponta IV a depus jurământul pe 17 decembrie (când președinte al României era tot Traian Băsescu), cu patru zile înainte de depunerea jurământului de către Klaus Iohannis.
Primul șef al Guvernului numit de Klaus Iohannis a fost Dacian Cioloș, după ce Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, în urma incendiului de la Colectiv.
Apoi, a venit seria de social-democrați. Trei la rând. După neacceptarea variantei Sevil Shhaideh, Klaus Iohannis a fost de acord cu numele Sorin Grindeanu. Șase luni mai târziu, după ce PSD îl dăduse jos pe Grindeanu, a fost de acord și cu varianta Mihai Tudose. După alte șase luni, Klaus Iohannis accepta prima femeie în funcția de șefă a Guvernului: Viorica Dăncilă.
Din toamna lui 2019 a început epoca membrilor PNL la Palatul Victoria. Primul a fost Ludovic Orban (noiembrie 2019 – decembrie 2020). A urmat Florin Cîțu (ianuarie – octombrie 2021), sprijinit pentru a prelua și șefia PNL, dar la fel de repede lăsat din brațe. Ultimul pe lista de premieri PNL girați de Iohannis a fost Nicolae Ciucă, actual candidat la prezidențiale.
Mandatele lui Klaus Iohannis se termină cu un ultim social-democrat acceptat de președintele României. Mai precis, Marcel Ciolacu. La final de mandat, Iohannis are un mandat de patru premieri PSD, trei premieri PNL și un tehnocrat.
Deși fără concediu oficial, Klaus Iohannis a putut în zilele de exercitare a mandatului să viziteze piramidele egiptene, să meargă în safariul african și pe insule mai puțin cunoscute, cum a fost Capul Verde, stat cunoscut pentru plajele sale deosebite.
Foto: presidency.ro