Legea 143/2017, care reglementează locuințele de sprijin, a fost promulgată pe 16 iunie, dar primăriile nu prea par că sunt pregătite, iar aici vorbim de primăriile mici, adică peste 2.600.
“Primăriile din comunele mici nu au bani pentru așa ceva, dar dacă ne referim la comunele mai mari, mai bogate și decât unele orașe din România, acolo nu va fi o problemă. Vor exista bani la buget”, a declarat pentru Libertatea Sergiu Țăra, președintele executiv al Asociației Comunelor din România.
Prețul caselor în localitățile din România
Dacă vorbim de comunele mici din România, pentru acestea și un efort financiar de 10.000 de euro ar putea fi prea mare, în cazul achiziționării locuințelor de sprijin. Potrivit portalurilor de imobiliare, aceasta ar fi valoarea medie a unei locuințe la țară.
În schimb, dacă vorbim de un apartament de 50 mp până la 100 mp, într-un oraș de 5.000 până la 10.000 de locuitori, prețurile acestora pornesc de la 15.000 până la 25.000 de euro.
În momentul de față, în România sunt peste 2.800 de comune, dintre care puțin peste 50 au mai bine de 9.000 de locuitori și capacitatea necesară că achiziționeze locuințe de sprijin în cazul celor care sunt evacuați. Alte 130 au între 7.000 și 9.000 de locuitori, și chiar și în cazul lor s-ar putea găsi o soluție pentru cetățenii la nevoie.
În schimb, pe partea micilor orașe, care sunt circa 300, nu toate ar avea capacitatea necesară la buget pentru a-i ajuta pe cei care vor fi dați afară din locuințe.
Sergiu Țâra a mai menționat pentru Libertatea că, deocamdată, nu au apărut cazuri de locuitori care să aibă nevoie de astfel de case, dar subiectul se va discuta la începutul lui iulie, când va avea loc Adunarea Generală a Comunelor.
Condiții pentru a primi o locuință de sprijin
“Locuinţa de sprijin este o locuință cu o suprafaţă utilă de cel mult 100 mp, care se atribuie cu chirie unor persoane sau familii care au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuinţele proprietate personală, în urma neachitării obligaţiilor contractuale prevăzute în contracte de credit ipotecar şi a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei”, se arată în Legea 143/2017.
Cum se închiriază locuința
Potrivit legii, contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta, cu beneficiarii stabiliţi de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declaraţiei de venituri şi a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
De asemenea, nivelul chiriei nu va depăşi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenţa până la valoarea nominală a chiriei va fi subvenţionată de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situată locuinţa de sprijin.
Contractul de închiriere se poate rezilia la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de minimum 60 de zile. La fel, rezilierea se poate face și la cererea proprietarului, în cazul în care chiriaşul nu a respectat clauzele contractului de închiriere, nu a achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare sau dacă acesta nu şi-a achitat obligaţiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 90 de zile, dacă au fost stabilite prin contractul de închiriere, în sarcina chiriaşului.
Nu pot beneficia de o locuință de sprijin persoanele sau familiile care au în proprietate o altă locuinţă sau deţin, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.
Potrivit legii, în cazul în care locuinţa de sprijin nu este solicitată de fostul proprietar al locuinţei, aceasta va fi repartizată altor persoane a căror locuinţă a fost executată silit în urma neplăţii unui contract de credit ipotecar.