Comentează”Cu legi culegi!” – acesta a fost motto-ul celor două zile de dezbateri ce au avut loc la Predeal, la finele săptămânii trecute, pe tema reglementărilor necesare în domeniul culegerii și valorificării trufelor de pădure.
În limbajul acestei îndeletnici, trufele nu se ”culeg”, ci se ”vânează”.
Întâlnirea ”vânătorilor de trufe” a fost organizată de Facultatea de Silvicultură din Suceava în cadrul unui proiect Erasmus și a reunit – pe lângă culegători și comercianți de trufe – și juriști, specialiști în protecția pădurilor, în conservarea naturii, în pedologie și în relații publice.
Toți participanții s-au plâns de lipsa unui cadru bine definit și actualizat de reglementare tehnică și juridică a colectării trufelor, precum și de lipsa unor structuri organizatorice reprezentative la nivel național, care să inițiezi și să susțină reglementarea activității de colectare pe baze sustenabile a trufelor de pădure.
În acest moment nu există o lege în acest sens, doar un Ordin de ministru, vechi.
Câinele ”vânător de trufe” se dresează de mic
Participanții au concluzionat că reglementările actuale în materie de valorificare a produselor forestiere nelemnoase trebuie actualizate în funcție de particularitățile tehnice și ecologice ale ”trufăritului cultural”.
De asemenea, culegătorii de trufe trebuie să se organizeze într-o asociație, sau cooperativă, ”astfel încât oportunitățile pe care le oferă piața să fie integrate într-un lanț valoric controlat din țară, și nu din afara acesteia”, după cum ne-a declarat Marian Drăgoi, profesor la Facultatea de Silvicultură din Suceava, participant la dezbaterile trufarilor.
În general, trufele „se vânează” cu câini specializați. Rasa italiană ”Lagotto romagnolo”, de pildă, este specializată în căutarea de trufe. De obicei, câinele se dresează pentru căutarea de trufe dându-i-se, de mic, o mică cantitate de ciuperci în mâncare.
De la 150 de euro kilogramul, la 100.000 de euro bucata
În acest moment, în țara noastră se culeg trufe cu ajutorul porcilor, dar aceștia nu pot face diferența între trufele coapte și cele necoapte, dar și printr-un soi de ”braconaj”, cu ajutorul greblelor și sapelor.
În fine, în țara noastră se încearcă realizarea unor culturi în terenurile agricole, dar deocamdată aceasta este doar o idee. De regulă, un soi superior de trufă costă 3.000 de euro kilogramul, dar unele se vând şi cu 100.000 de euro bucata!
Trufele de calitate inferioară pot fi cumpărate „doar” cu 150 de euro pe kilogram. Considerate drept delicatesă supremă în Occident, consumul şi culesul trufelor la noi în ţară sunt abia la început.