Un inginer geolog vinde pietre semiprețioase cu povești, la Muzeul Național de Geologie

Emil Șpiac este un inginer geolog din Arad care, de 35 de ani, caută pietre semiprețioase prin munții țării. Un profesor de la Cluj l-a dus pentru prima dată pe teren și tot el i-a inspirat pasiunea pentru gemologie. Au fost de nenumărate ori în zona comunei Trestia, din județul Maramureș. “Am fost pe sute și sute de pârâiașe și pârâuri din munții țării, inclusiv Făgăraș. M-am întâlnit cu urși, vipere și cu restul animalelor”, spune inginerul. Niciodată nu i s-a părut greu sau obositor ceea ce face. “E plăcut și asta e tot ce contează”, adaugă el.

Localnicii se bucură când când văd căutătorii de “comori”

A trecut printr-o serie de peripeții, dar îi place să povestească doar despre cele vesele: nu o dată, prin pădurile unde “se cazau” s-au întâlnit cu ciobani care le-au oferit mâncare și băutură. În zona Trestia, Maramureș sunt oameni care-l știu deja și îl întâmpină cu bucurie când revine la ei alături de colegul lui de căutări. “Localnici sunt obișnuiți cu vizitatori, se bucură. Când ne văd, zic: «Aaa, ați venit după cremene!». Copiii ne întâmpină, ne-o oferă ( calcedonia- n.r.). Sunt primii de la care cumpărăm. Apoi plecăm pe câmpuri, pe drumurile din pădure, iar acolo apar ieșite din pământ bucățele de calcedonie (agat albastru dantelă- n.r.)”, spune Emil Șpiac.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

Rodocrozit, calcedonie și agat, toate “culese” de Emil de prin țară, sunt aduse la expoziția de la muzeu

Inginerul geolog spune că există multe zone ofertante în țară și mai ales după calamități, după inundații puternice, după ruperi de nori găsește ”comori”, cum îi place să numească pietrele. Zone ofertante sunt și pe Valea Mureșului și în Munții Metaliferi. Acolo apar agate calcedonii. “Calcedonia era folosită și pentru unelte paleolitice, pentru jupuire pieilor, raderea grăsimii de pe piei”, explică Emil Șpiac. La Târgul de Mărțișor de la Muzeul de Geologie, el a adus și rodocrozit, care și acesta are o poveste: “Mineralul rodocrozit a fost descris pentru prima dată în România. Din păcate nu i s-a dat importanță. Întreprinderea Minieră din Baia Mare a acționat doar în domeniul obținerii metalelor din minereurile respective, iar rodocrozitul îl găsim pe lângă zonele unde au fost transportate și exploatate minereurile și pe lângă drumurile miniere”, mai spune omul.

Pietrele mai mici costă 10 lei

La expoziția de la muzeu inginerul geolog a adus și un rodocrozit găsit pe lângă un drum minier din zona Cavnic, dar și un frumos agat, pe care l-a găsit în podișul someșan. Emil Șpiac își prelucrează singur pietrele și le dă forma pe care o au când vine cu ele la expoziție. El și-a adus ”lucrările” la Târgul de Mărțișor de la Muzeul Național de Geologie, care este deschis până pe 4 martie.

Recomandări

George Simion, trei priorități ca președinte și pe cine ar numi la SRI și SIE: „Păstrăm echilibrul de gen”

CITEȘTE ȘI:

VIDEO EXCLUSIV|Medici cu salarii europene, pacienţi cu ”boli” româneşti. Vremurile se schimbă, ”plicul” rezistă

Urmărește-ne pe Google News