ComenteazăÎn principal, trebuie spus, că executarea silită este modalitatea prin care creditorul, apelând la executorul judecătoresc, încearcă recuperarea unor creanţe, prin scoaterea la vânzare a bunurilor, fie mobile fie imobile ale debitorului.
Câte feluri de executare silită există?
În lege sunt cunoscute 3 tipuri de forme de executare silită: executarea silită imobiliară, prin vânzarea bunurilor imobile ale debitorului, în tot sau în parte; executarea prin poprire, fie direct asupra conturilor debitorului, fie prin înfiinţarea popririlor la terţe persoane ce au obligaţii către debitor; în ultima parte, executarea mobiliară, aceea pe care o vom aborda şi trata în articolul de astăzi, ce vizează vânzarea efectivă a bunurilor (maşină, obiecte ce pot fi mutate din casă şi altele) ale debitorului, prin instituirea unui sechestru asigurător asupra lor.
Cum începe executarea silită?
Executorul judecătoresc emite o somaţie mobiliară de o zi, prin care îi pune în vedere debitorului să plătească suma către creditor. Ulterior, dacă sunt depistate bunuri mobile (tablouri, autoturisme, obiecte de uz casnic etc), executorul judecătoresc trece la „sechestrarea bunurilor mobile”, şi anume, aplică sechestrul în vederea indisponibilizării acestor bunuri, tocmai pentru ca debitorul să nu poată înstrăina bunurile! Astfel, art. 732, (1), Cod procedura civilă arată că dacă, în termen de o zi de la comunicarea somaţiei însoţite de încheierea de încuviinţare a executării, debitorul nu plăteşte suma datorată, executorul judecătoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urm[ribile ale debitorului, în vederea valorificării lor, chiar dacă acestea sunt deţinute de un terţ.
Procedura sechestrului
Bunurile mobile aflate în locul care constituie domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului se prezumă, până la proba contrară, că aparţin acestuia. În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparţin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul va sechestra bunurile, însă va face menţiune în procesul verbal de sechestru despre drepturile pretinse.
Are voie executorul judecătoresc să între în imobil?
Pentru ca executorul judecătoresc să aibă voie să pătrundă în imobil, este necesară o încuviinţare specială dată de către instanţa de judecată! Așadar, atenţie! Executorul nu poate intra în imobil, dacă instanţa nu i-a încuviinţat, prin încheiere executorie, pătrunderea în imobil, în vederea indentificarii bunurilor!
Sechestrul asupra bunurilor deja identificate
O chestiune stranie a codului de procedura civilă o prezintă faptul că, inclusiv animalele, pot fi sechestrate! Dacă animalele sau obiectele sechestrate sunt identificate, potrivit unor dispoziţii legale, prin înscrisuri eliberate ori certificate de o autoritate sau instituţie publică, se va face menţiune despre aplicarea sechestrului pe aceste înscrisuri. Procedura specială a sechestrării autoturismelor, o reprezintă faptul că executorul poate trimite procesul verbal de sechestru la Poliţia rutieră, iar aceasta poate opri maşina în trafic! Vedeţi întreagă procedura aici.
Cum poate fi blocată executarea silită?
Desigur, legea procesual civilă a lăsat la îndemână debitorului procedura contestaţiei la executare. Astfel, toţi cei care sunt urmăriţi mobiliar pot contesta această executare, în instanţă, pe o întreagă varietate de motive, plecând de la faptul că executorul nu a făcut publicitatea sechestrului sau că intrarea în încăperi s-a făcut fără prezenţa martorilor, sau că procesul verbal de sechestru nu îndeplineşte condiţiile legale şi, nu în ultimul rând, mai ales dacă discutăm despre contracte bancare, invocând clauzele abuzive, contestare ce poate duce, într-un final, către o desfiinţare a întregii executari silite, dacă se descoperă că acel titlu executoriu (contractul de credit) a avut inserate clauze abuzive.
Ce trebuie să conţină procesul verbal de sechestru?
Efectuarea sechestrului se va constata, de îndată, într-un proces-verbal, care va prevedea, în afară datelor şi menţiunilor prevăzute la art. 678 alin. (1), următoarele:
- a) somaţia de plată făcută verbal debitorului şi răspunsul lui, dacă a fost prezent;
- b) enumerarea, descrierea şi evaluarea, după aprecierea executorului, dacă este posibil, a fiecărui bun mobil sechestrat;
- c) indicarea bunurilor care, fiind exceptate de la urmărire, nu au fost sechestrate, în cazul în care bunurile sechestrate nu acoperă creanţa;
- d) menţionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra bunurilor sechestrate;
- e) arătarea bunurilor sechestrate asupra cărora există un drept real de garanţie, constituit în favoarea unei terţe persoane;
- f) arătarea bunurilor sechestrate care au fost sigilate sau ridicate;
- g) arătarea persoanei căreia i se lasă în depozit bunurile sechestrate.
Atenţie! – Menţiunile de mai sus sunt supuse nulităţii absolute, dacă executorul judecătoresc nu le face, ceea ce echivalează cu o anulare a sechestrului asigurător!
Nu uitaţi că singură varianta prin care un executor vă poate executa legal este un titlu executoriu, cert, lichid şi exigibil! Altfel, întreaga executare silită poate fi anulată! După înfiinţarea acestui sechestru şi identificarea bunurilor mobile, executorul judecătoresc, dacă debitorul nu contestă executarea silită, procedează la vânzarea la licitaţie publică a bunurilor sechestrate.
Av. Cuculis (avocat@indrumari-juridice.eu)