Articolul publicat de New York Times se bazează în mare parte pe primele impresii ale corespondentului aflat în acele zile la București, John Kifner. Iar impresiile se bazau la rândul lor pe informațiile confuze transmise de televiziune și de guvernul provizoriu.

Jurnalistul american vedea, practic, exact ce vedeau și milioanele de cetățeni români aflați atunci în fața televizoarelor.

La 1.30 (ora SUA), la câteva ore după anunțul execuției, televiziunea a arătat primele imagini cu cuplul Ceaușescu. Cuvintele ”condamnați la moarte” s-au putut auzi cu greu. La un moment dat, Ceaușescu și-a trântit căciula pe masă. Uneori părea sfidător. Soția sa părea speriată.

Corespondentul The New York Times, pe 26 decembrie 1989:

Prima pagină a New York Times, pe 26 decembrie 1989

O observație interesantă a jurnalistului ține de autoritățile care au comandat execuția.

Nu a fost anunțat cu exacitate când, unde, cum și din ordinul cui au fost executați Ceaușeștii, iar corpurile lor nu au fost arătate.

Corespondentul The New York Times, pe 26 decembrie 1989:

Cameraman TVR: ”Ne luptăm cu patru armate aici”

Cotidianul american notează și atmosfera de pe străzile Capitalei în zilele de Crăciun.

Anunțul execuției a venit într-un moment în care românii sărbătoreau un Crăciun dulce-amărui, bucuroși pentru libertățile cucerite, dar plângând sutele sau miile de morți în urma revoltei.

The New York Times:

Publicația face referire și la primele apariții de după Revoluție ale ziarelor românești, inclusiv la Libertatea.

”Ziare precum Libertatea, România Liberă au apărut în ultimele zile. Un ziar care apărea sub numele de Scânteia s-a redenumit Adevărul”, scrie New York Times.

”Mii de oameni au mărșăluit pe bulevardul Ana Ipătescu, oprindu-se să se uite la mesajele revoluționare lăsate în vitrinele magazinelor. Abia au clipit atunci când focurile de armă s-au auzit la câteva străzi distanță, deși la un moment dat, un grup s-a adăpostit într-o scară”, notează corespodentul american.

Și, ca o oglindă bună a zilelor din 1989, corespondentul amintește și despre zvonurile privind identitatea teroriștilor.

”Demonstranții au strigat: (Yasser) Arafat și (Muammar) Gaddafi ne-ați luat pâinea”, o referire la resentimentele generale față de arabi, care primeau un tratament privilegiat în România.

Există zvonuri constante despre faptul că Securitatea ar fi compusă din arabi și iranieni. Un cameraman al Televiziunii Române a zis, luni seară: „Ne luptăm cu patru armate aici: palestinienii, sirienii, libienii și iranienii”, încheie corespondentul New York Times.

 
 

Urmărește-ne pe Google News