Forțele de securitate saudite l-au arestat pe Mohammed Al Faraj când acesta avea 15 ani. Tânărul a fost separat de tovarășii și transferat la o închisoare pentru adulți din Dammam, unde a stat în izolare.
Când membrii familiei l-au vizitat în cele din urmă, în octombrie 2017, Al Faraj le-a spus că a fost torturat până a recunoscut că se face vinovat de trei crime. Toate aveau legătură cu protestele organizate în Qatif, o provincie majoritar șiită din estul țării.
Al Faraj a recunoscut astfel că a adăpostit un fugar, că a trimis pe WhatsApp mesaje ce ar putea afecta securitatea națională și că a participat la o înmormântare. Cele trei acuzații îl fac pasibil de pedeapsa capitală.
”Avea 9 ani în momentul în care a comis cea mai veche presupusă infracțiune”, spune Catriona Harris, o reprezentantă a unei organizații non-profit, Reprieve.
”Este cea mai fragedă vârstă pe care am văzut-o până acum pentru o astfel de acuzație”, adaugă aceasta, pentru The Guardian.
Un decret cu potențial salvator
Teoretic, Al Faraj are șanse să scape de pedeapsa cu moartea.
La începutul acestui an, Arabia Saudită a anunțat că va sista aplicarea pedepsei capitale pentru minori și că va renunța la biciuire, ca formă de pedeapsă.
În schimbul pedepsei capitale, a stabilit un decret regal, acuzații vor primi o condamnare de maximum 10 ani de închisoare într-un centru de detenție pentru minori.
”Decretul ne ajută să instituim un cod penal mai modern”, a explicat președintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Awwad Al-Awwad.
Comisia pentru Drepturile Omului a insistat în luna octombrie că execuțiile minorilor au fost abolite în Arabia Saudită și că procurorii nu mai solicită pedepse capitale pentru crimele juvenile.
Organizațiile pentru drepturile omului spun însă că, în ciuda acestor asigurări, cel puțin 10 tineri se află în continuare pe culoarul morții, riscând pedeapsa capitală.
Procurorii nu au solicitat schimbarea pedepsei în cazul lui Al Faraj, deși au avut această oportunitate în timpul unei înfățișări în octombrie.
”Există o diferență uriașă între ce spun autoritățile și situația din teren. Abolirea bicuirii a fost anunțată în același moment (cu suspendarea pedepsei cu moartea pentru crimele juvenile). La o săptămână după publicarea decretului regal, Ministerul Justiției a dat dispoziții pentru implementarea regulilor. O astfel de dispoziție nu a fost dată însă pentru suspendarea pedepsei capitale în cazul minorilor”, explică Harris.
Parte a problemei, explică activiștii pentru drepturile omului, vine din termenii unei legi din 2018, care prevede pedepse de 10 ani de închisoare pentru minori, ca alternativă la pedeapsa capitală, dar numai dacă această pedeapsă nu este mandatată de legea islamică, sharia.
Decretul dat la începutul acestui an prevede de asemenea o excepție pentru pedepsele mandatate de sharia. Dar acuzații din regiunea Qatif, inclusiv cei condamnați pentru crime juvenile, precum Al Faraj, primesc în mod frecvent pedepse mandatate de sharia.
Motivul? Qatif a fost scena unor proteste recurente în ultimii ani, provocate de ceea ce localnicii consideră o discriminare comisă de majoritatea sunnită saudită la adresa minorității șiite din această regiune.
Autoritățile au răspuns la aceste proteste cu raiduri ale forțelor de securitate și cu arestări, sub acuzația de terorism.
Tensiunile au fost alimentate de execuții ale unor activiști proeminenți șiiți precum șeicul Nimr al Nimrm care a fost decapitat în ianuarie 2016.
Printre cei zece deținuți acuzați pentru crime săvârșite pe când erau minori se află Ali al-Nimr, Abdullah al-Zaher și Dawood al-Marhoon, tineri știiți din Qatif.
184 de oameni, executați în 2019
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman a anunțat într-un interviu acordat în 2018 că numărul execuțiilor a fost redus substanțial în țară.
Anul următor însă, numărul condamnărilor la moarte a crescut iarăși, ajungând la 184.
Un caz extrem a vizat execuția în masă a 37 de oameni, majoritatea fiind șiiți condamnați pentru terorism. Printre aceștia s-au aflat trei acuzați condamnați pentru crime săvârșite pe când erau minori.
Amnesty International a acuzat Riadul că folosește pedeapsa capitală ca ”armă politică împotriva disidenților”.