Politicienii și jurnaliștii ruși sunt împinși spre exil în număr tot mai mare, o situație care aduce aminte de reprimările din epoca URSS.

Migrația motivată politic a avut loc pe tot parcursul celor 20 de ani în care Vladimir Putin s-a aflat la șefia țării, într-un fel sau altul. Dar acum, această migrație a accelerat.

Lideri ai opoziției, consilierii lor, activiști pentru drepturile omului și jurnaliști independenți sunt tot mai clar puși în fața unei alegeri: exilul sau închisoarea.

O aliată importantă a liderului opoziției Aleksei Navalnîi, în prezent încarcerat, a părăsit țara luna aceasta, a anunțat presa de stat.

Ea s-a alăturat altor disidenți și jurnaliști care au preferat să emigreze anul acesta. Luați împreună, ei constituie cel mai mare val de emigranți politic din istoria post-sovietică a Rusiei.

Plecările, scrie New York Times, amintesc de tactica folosită de KGB în timpul ultimelor decenii ale URSS. Poliția secretă îi informa pe unii disidenți că pot pleca, după alegere, spre vest sau spre est, adică în exil sau într-un centru de detenție din Siberia.

Acum, ca atunci, Kremlinul pare să considere că îndepărtarea unor critici importanți ai regimului ar putea fi o bătaie de cap mai mică decât încarcerarea lor.

Pentru guvern, mai există un avantaj: rușii din străinătate pot să fie catalogați mai simplu drept trădători, aflați în alianță cu Occidentul.

„Fă-i să plece. Dacă nu, aruncă-i în închisoare”

„Strategia lor este: mai întâi, fă-i să plece”, a explicat pentru New York Times Dmitri G. Gudkov, un popular politician de opoziție din Moscova, care a părăsit țara în iunie. „Și dacă nu îi faci să plece, aruncă-i în închisoare”, a adăugat el.

Pe 7 august, Liubov Sobol, cea mai proeminentă aliată a lui Navalnîi care rămăsese în Rusia, a zburat în Turcia, potrivit canalelor TV pro-Kremlin.

La începutul lunii, un tribunal o condamnase pe Sobol la un an și jumătate de restricții de circulație, inclusiv o interdicție de părăsire a Moscovei.

Dar autoritățile i-au oferit câteva săptămâni de libertate, înainte de intrarea în vigoare a sentinței – un semnal clar că Sobol a primit șansa de a pleca.

„Este evident mai bine să participi la politica din Rusia din interiorul țării”, a spus Sobol într-un interviu. „Dar, deocamdată, riscurile sunt prea mari”, a adăugat ea.

Liubov Sobol, alături de Ivan Djanov, doi dintre aliații de bază ai lui Navalnîi, se află acum în afara țării | FOTO: EPA

Într-o discuție cu New York Times, pe 5 august, Sobol a admis că a luat în calcul să părăsească țara, deoarece risca închisoarea în alte dosare.

Ea a rămas activă pe rețelele sociale, a continuat să comenteze pe tema evenimentelor din Rusia, dar nu și-a dezvăluit noua adresă. Joi, a postat totuși un mesaj în care a precizat că un chirurg din Armenia a operat-o la nas, o procedură pe care o amânase în mai multe rânduri.

Organizația lui Navalnîi, dezintegrată

Luni, agențiile de presă din Rusia au anunțat că purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmiș, a părăsit, la rândul ei, țara.

Andrei Soldatov, care împreună cu Irina Borogan a scris o carte despre rușii din străinătate, numită „Compatrioții”, a explicat că practica exilării disidenților este una foarte inteligentă.

Cei doi autori ai cărții sunt, de altfel, la rândul lor autoexilați în Londra, din septembrie, după ce au primit semnale că ar fi periculos să se întoarcă în țară, a spus Soldatov.

„Oamenii pot alege între radicalizare și părăsirea țării, așa că pleacă. Iar asta reduce presiunea asupra sistemului”, a spus Soldatov.

Valul de plecări de anul acesta a inclus cel puțin zece membri naționali sau regionali ai mișcării lui Navalnîi – care a și fost scoasă în afara legii. Dincolo de ei au mai plecat activiști de opoziție și jurnaliști ale căror publicații au fost catalogate drept „agenți străini”.

Un jurnalist de investigație, Roman Badanin, era într-o vacanță cu familia în Africa, luna trecută, când publicația sa, „Proekt”, a fost catalogată drept „organizație indezirabilă”.

A luat în calcul să se întoarcă acasă pentru a face față unor eventuale acuzații. Asta l-ar fi transformat într-o vedetă politică, dar i-ar fi redus capacitatea de a continua munca de jurnalist, iar timpul petrecut în închisoare nu ar fi fost prea productiv.

Așa că Badanin a plecat din Maroc la New York. A stat la un prieten din California și a ajutat câțiva colegi să părăsească Rusia, la rândul lor.

Badanin spune că atunci când poliția a efectuat o percheziție în casa adjunctului său, mesajul a devenit clar: polițistul i-a înmânat pur și simplu pașaportul pe care îl găsise în casă.

Cum să rămâi relevant din afara Rusiei

Pentru exilați, important este acum să rămână relevanți pentru ce se întâmplă în Rusia. Badanin, spre exemplu, vrea să creeze un canal media în afara Rusiei, dar de interes pentru cei din țară.

Fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care a stat zece ani în închisoare și care acum trăiește la Londra, a declarat că petrece 12 ore pe zi în discuții cu persoane din Rusia.

Este determinat, spune el, să nu piardă legătura cu țara pe care a părăsit-o în 2003.

Două organizații media și o organizație juridică susținute de Hodorkovski în Rusia s-au închis totuși luna aceasta, după ce au fost declarate „indezirabile”.

Andrei Pivorarov, fost șef al mișcării „Rusia deschisă” a lui Hodorkovski, a fost arestat în mai, după ce se îmbarcase într-un avion cu destinația Varșovia – semn că nu toți disidenții primesc undă verde pentru plecare.

„Cred că era imperativ să continuăm să lucrăm în mod deschis și în public până în ultimul moment, atâta vreme cât această posibilitate a existat”, a spus Hodorkovski.

Dar acum, a spus el, „riscurile unei astfel de activități sunt prea mari”, a adăugat el.

„Teroriști care au luat un ostatic”

Pe măsură ce liderii opoziției părăsesc țara, presa pro-Kremlin a relatat, în mod critic, plecarea acestora.

Un comentariu postat pe un popular canal Telegram pro-Kremlin a precizat că plecarea lui Sobol arată că „aliații lui Navalnîi nu pot fi asemănați decât cu șobolanii lași”.

Asociații lui Navalnîi încearcă să își mențină influența prin investigații anticorupție și transmisiuni în direct pe rețelele sociale, dar și printr-o coordonare înaintea alegerilor parlamentare din Rusia din septembrie.

Ivan Jdanov, director executiv al echipei lui Navalnîi, a părăsit Rusia în ianuarie și a ajutat la coordonarea protestelor care au urmat arestării liderului opoziției.

A decis să nu se întoarcă în țară, după ce autoritățile l-au acuzat că a recrutat minori pentru proteste.

Într-un interviu cu New York Times, dintr-o țară europeană pe care nu a dezvăluit-o, el a subliniat că terenul de luptă al politicii din Rusia s-a mutat în mare parte online.

„Este important ceea ce facem, nu dacă un om sau mai mulți oameni au trecut granița Federației Ruse”, a spus Jdanov.

În martie, poliția din sudul Rusiei l-a arestat pe tatăl lui Jdanov, un fost oficial local, sub suspiciunea de abuz în serviciu. Bărbatul de 66 de ani se află acum în închisoare.

„Aceștia sunt teroriști care au luat un ostatic”, a spus Jdanov, care a promis că nu își va schimba strategia.

„Cum se va schimba ceva, dacă toată lumea pleacă?”

Pe Gudkov, politician din Moscova, ceea ce l-a convins să părăsească țara a fost amenințarea cu închisoarea la adresa unei rude.

Gudkov, care a fost parlamentar din 2011 până în 2016, spune că autoritățile s-au convins că unul dintre motivele căderii URSS este că prea mulți disidenți au rămas în țară și au forțat în cele din urmă schimbarea regimului.

Dar, spune el, oficialii nu înțeleg încă cât de important este internetul.

„Generalii noștri din agențiile de securitate se pregătesc pentru ultimul război. Dar acum, dacă pleci, poți fi auzit la fel de bine, dacă nu și mai bine”, a spus Gudkov, din Bulgaria.

Unii critici ai lui Putin nu sunt de acord.

Iulia Galiamina, care a susținut o campanie împotriva referendumului ce i-a permis lui Putin să rămână la putere până în 2036, spune că a refuzat să plece, atunci când a devenit ținta unei investigații.

Iulia Galiamina insistă să nu părăsească Rusia FOTO: Hepta

A primit doi ani de închisoare cu suspendare, sentință care a împiedicat-o să candideze la alegerile parlamentare din septembrie.

Acum, ea lucrează cu un alt candidat al opoziției, dar stă totuși departe de protestele de stradă, la sfatul avocatului.

„Cum se va schimba ceva, dacă toată lumea pleacă?”, a întrebat ea. „Când totul se prăbușește, puterea va cădea în mâna celor care sunt aproape”, a adăugat Galiamina.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News