“Există un sindrom post-COVID şi nu se corelează întotdeauna cu severitatea infecţiei COVID acute în sine”. Cum se manifestă?

Sunt încă multe necunoscute legat de ceea ce provoacă aceste simptome şi cât de mult persistă. Însă, în timp ce în SUA numărul celor diagnosticaţi a sărit de 28 milioane, medicii văd tot mai des, în practică, pacienţi cu simptome persistente de COVID. 

“În timpul verii, am început să înţelegem ce fel de probleme experimentează aceşti oameni”, spune Ani Nalbandian, fellow în cardiologie la Universitatea Columbia şi prim autor al unei analize sistematice despre COVID-19 post-acut, într-un comunicat de presă al instituţiei. 

Analiza a fost publicată în Nature Medicine.

“Credem că o analiză a tuturor problemelor ce pot să apară este importantă nu doar pentru furnizorii de servicii medicale, ci şi pentru pacienţi. Contează ca pacienţii să ştie că ceea ce îi afectează poate fi o consecinţă a COVID-19 şi că nu sunt singurii care experimentează efectele pe termen lung ale infecţiei”.

Nalbandian, alături de prim coautorul Kartik Sehgal, oncolog la Şcoala de Medicină Harvard şi Institutul de Cancer Dana Farber, au coordonat efortul ştiinţific ce a adus împreună 30 de experţi de la Universitatea Columbia şi alte centre medicale, afectate de valul iniţial al pandemiei.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Această analiză sintetizează ceea ce clinicienii au observat la propriii pacienţi, dar şi în literatura medicală. Experţii reprezintă mai multe discipline, inclusiv neurologie, cardiologie, nefrologie.

Nu e doar “ o ceaţă a creierului”

Până la 20% din supravieţuitorii COVID-19 au raportat durere în piept la două luni după recuperarea de la infecţia acută. COVID-19 poate aduce la suprafaţă cazuri anterior nedepistate de diabet, iar un număr mic de pacienţi suferă AVC-uri, embolisme pulmonare şi alte complicaţii de la cheagurile de sânge.

Elaine Wan, profesor de cardiologie şi electrofiziologie cardiacă la Universitatea Columbia, a publicat, alături de colegii ei, mai mult de 10 articole despre COVID-19 şi aritmiile cardiace.

“Aritmiile pot duce la AVC, infarct şi consecinţe negative pe termen lung asupra inimii, iar pacienţii pot să nu fie deloc conştienţi de aceste efecte”, spune Wan.

În plus, multe organe pot fi afectate simultan. “Dacă mergi la cardiolog, acesta se va concentra asupra inimii”, spune Nalbandian. “Dar trebuie să ne gândim la persoană ca întreg, din moment ce COVID poate afecta mai multe organe, în special la cei care au fost internaţi”.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Toţi suntem vulnerabili

Mulţi dintre cei care experimentează simptome pe termen lung sunt oameni care au avut probleme de sănătate înainte să contracteze virusul sau au dezvoltat o formă foarte severă de COVID-19.

“Dar, în realitate, oricare din efectele pe termen lung pot să apară la orice pacient care a avut COVID-19”, spune Wan. “De exemplu, am văzut tineri, fără boli în istoricul medical, care au dezvoltat disfuncţie autonomă şi ritmuri cardiace rapide după COVID-19. Nu doar cei mai vulnerabili au probleme după COVID”.

Există un sindrom post-COVID şi nu se corelează întotdeauna cu severitatea infecţiei COVID acute în sine.

Ani Nalbandian:

Majoritatea pacienţilor cu COVID nu ajung la spital pentru tratament. “Poate că nu îi verificăm pe toţi pacienţii cu acelaşi grad al urgenţei, dar ei nu ar trebui uitaţi”, adaugă ea. 

Simptomele pot să apară la săptămâni după recuperare

„Am văzut pacienţi tineri, care, la mai multe săptămâni sau luni după infecţia COVID-19, au dezvoltat dintr-odată probleme noi cu ritm cardiac accelerat, palpitaţii, oboseală cronică”, spune Wan. 

Recomandări

Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare

Alţi pacienţi se plâng, la săptămâni după boală, de o nouă senzaţie de disconfort în piept sau dificultăţi de a lua decizii, probleme de memorie şi concentrare.

“Când ne gândim la COVID-19, ne gândim mai ales la o afecţiune respiratorie”, spune Wan. “Dar chiar şi atunci când s-au recuperat după afecţiunea respiratorie, pacienţii pot să aibă alte simptome clinice din cauza problemelor cu alte organe”.

Pacienţii au nevoie de “clinici dedicate COVID-19”

„COVID-19 este prima boală infecţioasă pe care am întâlnit-o care are un astfel de efect asupra unei varietăţi de organe”, spune Wan. “Mi-a schimbat practica clinică. Indiferent pentru ce vine pacientul aici, acum întreb dacă au avut COVID-19. Schimbă aria posibilă de diagnostic”. 

„Pe baza acestei analize, noi toţi recunoaştem că este nevoie de o îngrijire interdisciplinară pentru a trata longitudinal pacienții”, spune Nalbandian. “Îngrijirea pacienţilor COVID-19 nu ar trebui să înceteze la externare”. 

Nalbandian spune că înfiinţarea unor astfel de clinici în SUA a fost dificilă, deoarece clinicienii sunt ocupaţi să îngrijească noi pacienţi cu COVID pe măsură ce vin noi valuri ale pandemiei.

“Clinicile dedicate ar putea prioritiza îngrijirea de follow-up pentru cei la risc înalt de COVID-19 post-acut şi cei cu cea mai mare povară a simptomelor persistente”.

Pacienţii trebuie să se facă auziţi

Nalbandian spune că mulţi pacienţi s-au plâns că medicii lor nu admit că simptomele lor ar putea fi legate de COVID, şi acesta este un motiv pentru care ea şi co-autorii au realizat această analiză sistematică. 

Aici, în New York, vedem pacienţi care se chinuie de săptămâni sau luni de zile căutând doctori care să aibă cunoştinţele necesare să-i trateze. Clinicienii ar trebui să fie atenţi, să valideze grijile pacienţilor şi să le documenteze cu grijă simptomele.

Ani Nalbandian:

Pacienţilor nu ar trebui să le fie teamă să vorbească despre simptomele lor. “Ia legătura cu doctorii, chiar dacă nu eşti sigur că simptomele tale provin de la infecţia cu COVID”, este sfatul ei.

„Situaţia este încă fluidă şi învăţăm de la o lună la alta”. 

Alătură-te unui grup de advocacy sau unui studiu clinic

Munca noilor grupuri de advocacy pentru pacienţi a contribuit la identificarea simptomelor persistente în urma COVID-19 şi a fost vitală în sublinierea persistenţei acestor simptome, inclusiv la pacienții care nu necesitaseră să fie internaţi. 

„Implicarea activă în aceste grupuri este crucială”, spune Nalbandian.

Deşi comunitatea medicală înţelege mai bine acum constelaţia de simptome post-acute, nu ştim durata şi complicaţiile pe termen lung”, adaugă Nalbandian. 

“Pentru a învăţa mai multe, trebuie să ne referim pacienţii către studii clinice şi, în analiza noastră, am enumerat mai multe studii active în acest moment”. 

“Furnizorii de servicii medicale sunt încă supraîncărcaţi având grijă de bolnavii cu infecţie acută COVID, dar (gestionarea efectelor pe termen lung) este o responsabilitate a întregii comunităţi medicale”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro