Exit Poll alegeri parlamentare 2024. Primele estimări privind partidele care ne vor reprezenta în Senat și în Camera Deputaților

UPDATE 21:35: „Cel mai înțelept ar fi să așteptăm numărătoarea de mâine […] până se numără fiecare buletin de vot. A fost o zi complicată pentru noi toți. Am fost la Câmpulung și mulți m-au luat în brațe și au plâns spunându-mi că sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă în țară. Sunt foarte speriați”, a spus Elena Lasconi, după rezultatele exit poll la parlamentare.

UPDATE 21.07: Au fost publicate rezultatele exit poll. Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS a realizat un exit poll la ieșirea de la urne, publicat la ora 21:00.

Camera Deputaților 

PSD – 26% 

AUR – 19%

PNL – 15,5 % 

USR – 15,5 % 

SOS – 5,5 % 

POT – 5,5% 

UDMR – 5% 

SENS – 3,3% 

REPER- 1,2 % 

PMP Forța Dreptei – 1,1 % 

Senat

PSD- 26,1%

AUR – 19,2 % 

PNL- 15,9% 

USR – 15,6

SOS – 5,4% 

POT – 5,4% 

UDMR – 5% 

SENS – 3,2% 

REPER – 1,3% 

PMP Forța Dreptei – 1,2%

În plus, INSCOP a efectuat în ziua votului la alegerile parlamentare un sondaj de opinie reprezentativ pentru populația cu drept de vot, pe teritoriul României. A fost realizat pe un eșantion de 3.100 de persoane și are o marjă de eroare de =/- 1,8 %.

Recomandări

Chipurile mutilate de război. Amploarea rănilor faciale este atât de gravă, încât experții spun că amintește de războaiele din secolul trecut

UPDATE 20.20: Peste 9,2 milioane de români și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând 51,17%. În țară, au votat peste 8,5 milioane de alegători, adică 47,23%.

Dintre cei 9,2 milioane de români, peste 7,8 milioane au votat pe liste permanente, iar peste 108.000 și-au exercitat dreptul la vot prin urna mobilă.

UPDATE 19:06: Mai bine de 8,8 milioane de români și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând 49,09%. În țară, au votat 8.177.258 de alegători, adică 45,41%.

Dintre cei 8,8 milioane de români, mai bine 7,5 milioane au votat pe liste permanente, iar peste 100.000 și-au exercitat dreptul la vot prin urna mobilă.

UPDATE 18:17: Peste 8,3 milioane de români s-au prezentat la urne, reprezentând 46,14%. În ţară, au votat 7.700.992 de alegători, adică 42,76%.

Dintre cei 8,3 milioane de români, mai bine de 7 milioane au votat pe liste permanente, iar peste 100.000 și-au exercitat dreptul la vot prin urna mobilă.

La aceeaşi oră, la alegerile parlamentare din 2020, prezenţa la vot la nivel național a fost de 27,92%.

UPDATE 17:14: Mai bine de 7,5 milioane de români s-au prezentat la urne. În acest sens, prezența la vot, la această oră, a ajuns la 42,12%.

Dintre cei 7,5 milioane de români, 6,4 milioane pe liste permanente și mai bine de 94.000 cu urna mobilă. În ţară, au votat 7.034.534 de alegători, adică 39,06%.

Recomandări

Toate măsurile care intră în vigoare la nivelul României începând cu 1 ianuarie 2025

La aceeaşi oră, la alegerile parlamentare din 2020, prezenţa la vot în ţară a fost de 4.602.727 persoane (25,30%).

UPDATE 16.10: Prezența la vot la alegerile parlamentare a ajuns la 37,73%, la nivel național, la această oră. Mai bine de 6,7 milioane de români s-au prezentat la urne.

Dintre aceștia, mai bine de 5,8 milioane pe liste permanente, peste 890.000 pe liste suplimentare și 84.107 cu urna mobilă.

UPDATE 15.05. Prezența la vot la alegerile parlamentare a ajuns la 30,88 %, la nivel național, la această oră. Peste 5,6 milioane de români și-au exercitat dreptul la vot.

Dintre aceștia, peste 5 milioane pe liste permanente, peste 360.000 pe liste suplimentare şi 70.447 cu urna mobilă.

În străinătate au votat peste 428.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Prezenţa totală la vot este 33,26 %. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 19,6 %.

UPDATE 14.05. Prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2024, la ora 14.00, la nivel național este 26,42 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani. În anul 2020, prezența era de doar 16,77 %.

În ţară, au votat aproape 4,8 milioane de persoane: peste 4,4 milioane pe liste permanente, peste 310.000 pe liste suplimentare şi 53.749 cu urna mobilă.

Recomandări

Gazul european ajunge la 50 de euro, cel mai ridicat preț din 2023. Gazprom va opri livrarea de gaze prin Ucraina din această noapte. De unde se va aproviziona România

În străinătate au votat peste 367.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Prezenţa totală la vot este 28,61 %.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 16,77 %, 3.051.510  de alegători prezentându-se la urne în ţară.

–

Știrea inițială: Din momentul în care se închid urnele, la ora 21.00, va începe numărătoarea voturilor, iar românii vor afla primele rezultate ale alegerilor parlamentare.

Biroul Electoral Central (BEC) a acreditat patru instituții pentru realizarea exit-poll-urilor în acest an.

Acestea sunt: Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde S.R.L, The Center for Internaţional Reserch and Analysis S.R.L (CIRA), Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS și ARA Public Opinion SRL.

Operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării date de BEC, în imobilele în care funcţionează secţiile de votare, în curţile acestora, în intrările în curţi, în jurul sediilor secţiilor de votare, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri, fără a avea acces în interiorul încăperilor în care sunt organizate secţiile de votare.

Aceste sondaje vor oferi o estimare inițială a rezultatelor alegerilor prezidențiale, înainte de numărătoarea oficială a voturilor.

La alegerile parlamentare 2024 din România sunt așteptați la vot aproape 19 milioane de cetățeni.

Cum votezi corect la alegerile parlamentare 2024

Alegătorul va prezenta operatorului de calculator, la intrarea în secția de votare, documentul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Operatorul de calculator introduce și verifică datele în SIMPV. 

Ulterior, alegătorul semnează în lista electorală și primește două buletine de vot: unul pentru alegerea membrilor Senatului, altul pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților.

Alegătorul va intra separat în cabina de vot și va aplica ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. 

După vot, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, fiind atenți să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. 

Ulterior, alegătorii vor returna ștampila de vot și vor primi înapoi actul de identitate, pe care s-a aplicat timbrul autocolant cu mențiunea „VOTAT”. 

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. 

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a unui alt membru al biroului electoral.

Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Alegătorii aflați în situația de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59.

Sursa: AFP

Vor fi aleși 446 de parlamentari

La alegerile parlamentare, cetățenii români aleg partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți, printr-un sistem de reprezentare proporțională pe liste închise.

Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate obținute de fiecare partid este proporțional cu voturile primite în fiecare circumscripție.

Parlamentul României este format din Camera Deputaților și Senat. La aceste alegeri, membrii celor două Camere sunt aleși din 43 de circumscripții (41 de județe, municipiul București și diaspora). De asemenea, sunt desemnați și reprezentanții minorităților naționale.

În total, sunt aleși 466 de parlamentari (330 de deputaţi şi 136 de senatori) pentru un mandat de patru ani.

Un element esențial în procesul electoral este pragul electoral, care limitează fragmentarea politică în Parlament. Pentru a obține mandate, partidele trebuie să depășească pragul de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valide în cel puțin patru circumscripții.

Partidele care reprezintă minoritățile etnice beneficiază de un prag mai mic, pentru a asigura reprezentarea diversității etnice și culturale în Parlament.

Pentru Camera Deputaților, există 42 de circumscripții: 41 pentru județe și municipiul București, plus una specială pentru diaspora.

În cazul Senatului, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora.

Numărul de mandate alocate fiecărei circumscripții depinde de populația acesteia, iar repartizarea acestora se face prin metoda D’Hondt, care asigură o reprezentare proporțională a voturilor.

31 de partide și alianțe și 19 organizații sunt înscrise la alegerile parlamentare

În cursa pentru un loc în Parlamentul României s-au înscris 31 de partide și alianțe, dar și 19 organizații ale minorităților.

Partidele care s-au înscris la alegerile parlamentare 2024:

Partidul Social Democrat;

Partidul S.O.S. România;

Partidul Național Liberal;

Alianţa pentru Unirea Românilor;

Forţa Dreptei;

Uniunea Democrată Maghiară din România;

Uniunea Salvaţi România;

Partidul Social Democrat Independent;

Partidul Național Conservator Român;

Partidul România în Acţiune;

România Socialistă;

Partidul Social Democrat Unit;

Alternativa pentru Demnitate Naţională;

Reînnoim Proiectul European al României;

Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi;

Alianţa Național Creştină;

Patrioţii Poporului Român;

Partidul Oamenilor Tineri;

Partidul Ecologist Român;

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate;

Partidul Noua Românie;

Liga Acţiunii Naţionale;

Partidul Republican din România;

Partidul Oamenilor Credincioşi;

Partidul Verde;

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat;

Uniunea Geto-Dacilor;

Partidul Patria;

Partidul Dreptăţii;

Partidul Pensionarilor Uniţi;

Partidul Phralipe al Romilor

Organizațiile minorităților naționale înscrise la alegerile parlamentare 2024:

Asociaţia Macedonenilor din România;

Uniunea Elenă din România;

Uniunea Democrată Turcă din România;

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România;

Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT.;

Uniunea Croaţilor din România;

Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România;

Forumul Democrat al Germanilor din România;

Uniunea Polonezilor din România;

Uniunea Armenilor din România;

Asociaţia Liga Albanezilor din România;

Uniunea Ucrainenilor din România;

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România;

Uniunea Culturală a Rutenilor din România;

Uniunea Bulgară din Banat – România;

Uniunea Sârbilor din România;

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România;

Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”;

Forumul Cehilor din România

Lista de candidați pentru alegerile parlamentare 2024

Candidați pentru Senatul României

Lista completă cu toți candidații pentru Senatul României la alegerile din 1 decembrie (format PDF).

Candidați pentru Camera Deputaților

Lista completă cu toți candidații pentru Camera Deputaților la alegerile din 1 decembrie (format PDF).

Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!  

Urmărește-ne pe Google News