Experimentul camerei de hotel: de ce trebuie să respectăm cu strictețe perioada de izolare de 14 zile chiar dacă ”ne simțim bine”

Rezultatele se bazează pe un număr limitat de cazuri, deci nu trebuie considerate concludente încă de pe acum, dar arată nevoia unei cercetări mai amănunțite pentru a afla dacă se aplică tuturor purtătorilor, și în ce condiții. 

De asemenea, rezultatele ne arată și de ce carantina este o măsură esențială pentru a preveni răspândirea coronavirusului și cât de important este să menținem cu strictețe perioada de 14 zile chiar dacă ‘ne simțim bine.

Pacienții asimptomatici contaminează mediul lor înconjurător

Studiul a analizat cazurile a doi studenți din China care studiau în America. Deși ambii erau asimptomatici și au declarat că se simt bine, în martie au fost puși în carantină într-un hotel timp de 14 zile ca o precauție pentru a se putea întoarce în China. 

Cei doi studenți au fost testați zilnic. În a doua zi de carantină, ambii au fost confirmați pozitiv cu COVID-19, deși încă nu prezentau simptome, și au fost internați pentru monitorizare și tratament. 

Autorii au prelevat mostre de pe diferite suprafețe din camerele celor doi, inclusiv de pe clanțe, întrerupătoare, de pe toalete, chiuvete, lenjerii de pat și obiecte des atinse precum scaune sau telecomenzile din camere. 

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Un număr de 22 de probe au fost prelevate, din care 8 au fost pozitive cu coronavirus. Dintre acestea, 6 au fost prelevate din camera pacientului A (de pe întrerupător, clanța de la baie, așternuturi și prosoape. În camera pacientului B, probele pozitive au fost recoltate de pe fața de pernă și bateria chiuvetei.

“Prezența materialului genetic al virusului SARS-CoV-2 în așternuturile de pat subliniază cât de important este să implementăm măsuri de siguranță la schimbarea așternuturilor pacienților infectați. Per total, însă, rezultatele demonstrează că pacienții presimptomatici pot împrăștia cantități mari de virus care contaminează mediul lor înconjurător,” notează lucrarea.

Lenjeria de pat, mediu propice pentru coronavirus

Așternuturile au avut cele mai mari densități de virus, sugerând că sunt medii propice pentru acest patogen. Dar prezența lui pe mai multe suprafețe din camerele de hotel arată că poate contamina diverse medii și materiale relativ rapid chiar și în fazele presimptomatice ale infecției

Rezultatele ne arată cum în cadrul unei infecții o persoană poate răspândi virusul în mediul din jurul lor. Studii din trecut au investigat capacitatea coronavirusului de a supraviețui pe diferite suprafețe, și mecanismele prin care ajunge acolo. Aceste două cazuri ne ajută să înțelegem mai bine imaginea de ansamblu a modului în care virusul se transmite în societate.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

De asemenea, subliniază importanța carantinei în a reduce capacitatea de răspândire a infecției și arată o potențială vulnerabilitate prin care acesta se poate răspândi chiar și în contextul carantinei.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News