În 2022, valul de căldură a cauzat 60.000 de decese în întreaga Europă. Numărul deceselor din această vară nu a fost încă estimat, însă Organizația Națiunilor Unite a avertizat că trăim acum în era „fierberii globale”, luna iulie fiind cea mai călduroasă din istorie.
Pentru a afla exact cum rezistă organismul uman la aceste temperaturi, jurnalistul BBC James Gallagher a apelat la profesorul Damian Bailey de la Universitatea din South Wales pentru a experimenta canicula în laborator și a nota ce simte la 21 de grade Celsius, apoi la 35 și la 40,3 grade Celsius.
„Vei transpira și fiziologia corpului tău se va schimba considerabil”, a fost avertizat de profesor, care apoi l-a condus într-o cameră cu echipament științific ce poate controla cu precizie temperatura, umiditatea și nivelul de oxigen. Jurnalistul mai testase anterior temperaturile cu minus.
Ce se schimbă după 35 de grade Celsius
Acum, profesorul a fixat temperatura întâi la 21 de grade Celsius. „Sunt conectat la o serie amețitoare de aparate care monitorizează temperatura pielii și a organelor interne, ritmul cardiac și tensiunea arterială. O piesă bucală uriașă analizează aerul pe care îl expir, iar o ecografie inspectează fluxul de sânge către creier prin arterele carotide din gât”, a povestit jurnalistul care este pus repede și să memoreze o listă de 30 de cuvinte. Și apoi temperatura începe să crească.
La 35 de grade deja se simte disconfortul. „Unele schimbări în corpul meu sunt deja evidente. Am fața roșie. Asta pentru că vasele de sânge de lângă suprafața pielii mele se deschid pentru ca sângele meu cald să piardă mai ușor căldura în aer. De asemenea, transpir – nu picurând, ci strălucind pozitiv – și, pe măsură ce transpirația se evaporă, asta mă răcorește”, mai povestește Gallagher.
Temperatura ajunge apoi la 40,3 grade. „Nu este liniar, ci exponențial. Cinci grade Celsius (în plus) nu pare mult, dar, din punct de vedere fiziologic, este o provocare mult mai mare”, spune profesorul Bailey.
„Cobaiul” realizează că a pierdut prin transpirație 330 de mililitri de apă în timpul experimentului.
„Costul deschiderii tuturor acelor vase de sânge de lângă piele pentru a pierde căldură este, de asemenea, clar. Ritmul meu cardiac a crescut semnificativ și, la 40°C, îmi pompează un litru de sânge în plus pe minut în jurul corpului decât la 21°C. Această presiune suplimentară asupra inimii este motivul pentru care se înregistrează o creștere a numărului de decese cauzate de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale atunci când temperaturile cresc”, explică jurnalistul BBC.
Toate aceste schimbări au efecte și asupra memoriei pe termen scurt.
Cât de mult contează umiditatea din aer
Jurnalistul a fost supus doar unei schimbări de temperatură, dar un alt factor crucial de luat în considerare este cantitatea de vapori de apă din aer – umiditatea.
O echipă de la Universitatea de Stat din Pennsylvania, SUA, a testat mai mulți tineri adulți sănătoși la diferite combinații de temperatură și umiditate. „Atunci devine periculos. Temperatura noastră centrală începe să crească și asta poate duce la insuficiența organelor”, a explicat cercetătoarea Rachel Cottle.
Iar acel punct periculos este atins la temperaturi mai scăzute, atunci când umiditatea este ridicată. Îngrijorarea este că valurile de căldură nu numai că devin mai frecvente, mai lungi și mai severe, dar devin și mai umede, spune Cottle.
Ea subliniază că, anul trecut, India și Pakistan au fost afectate de un val de căldură sever, cu temperaturi critice și umiditate ridicată.
Corpul uman este construit pentru a funcționa la o temperatură centrală de aproximativ 37 de grade Celsius. Devenim mai amețiți și mai predispuși la leșin pe măsură ce temperatura de bază se apropie de 40 de grade Celsius.
„Odată ce temperatura internă crește la aproximativ 41… 42 de grade Celsius, începem să vedem probleme foarte, foarte mari și, dacă nu sunt tratate, persoana respectivă va muri din cauza hipertermiei”, spune profesorul Bailey. Acest fenomen – accidentul de căldură – este o urgență medicală.
Bătrânețea, bolile de inimă, bolile pulmonare, demența și unele medicamente înseamnă că organismul lucrează deja mai mult pentru a continua să funcționeze și este mai puțin capabil să răspundă la căldură.
Sfaturi pentru a rezista la caniculă
Stați la umbră, purtați haine largi, evitați alcoolul, păstrați casa răcoroasă, nu faceți exerciții fizice în cele mai fierbinți momente ale zilei și hidratați-vă sunt cele mai importante sfaturi de urmat.
„Un alt sfat este să încerci să nu te arzi la soare. O arsură solară ușoară poate anula capacitatea de termoreglare sau de transpirație pentru o perioadă de până la două săptămâni”, spune profesorul Bailey.
dabaca2020 • 31.07.2023, 17:26
Dar ,cum rezista populatia din tarile ,,fierbinti ,,India ,Pakistan , Italia ,Grecia ,Spania ,apoi tarile din nordul Africii ? Ce fac ei si nu stim noi ? Am avut colegi care au lucrat pe santierele din Siria ,unde erau 50 grade, dar spuneau ei ca era aerul uscat , si mai usor de suportat ,Iar sefii-i obligau sa bea multa apa , S-au intors acasa ,dar multi dintre ei au avut apoi probleme de sanatate ..