ComenteazăLa Parlament a fost prezent și profesorul Vasile Adamescu, rămas surdo-mut şi fără vedere de la vârsta de doi ani, și care a ajuns să scrie cărți și să predea celor cu astfel de deficiențe.
Campania este menită să atragă atenția asupra nevoilor pe care aceste persoane le au și greutățile de care se lovesc, zi de zi.
”Astăzi, pentru câteva minute am acceptat sa ma pun in situația persoanelor cu surdocecitate! Un experiment propus de Sense International Romania, la Parlament, în cadrul campaniei Sensabilitate pe care o sprijin din toată inima! Nu au fost mulți parlamentari interesați”, a scris deputatul PNL Adriana Săftoiu, pe Facebook.
Și deputatul PNL Mara Calista a făcut experimentul. ”V-ați prezentat vreodată unei persoane scriindu-i în palmă numele, literă după literă? Ați lăsat pe cineva să vă pipăie fața, părul și mâinile pentru a “vă vedea” așa cum sunteți?, a scris ea, după ce a făcut cunoștință cu profesorul Vasile Adamescu.
Așa citește profesorul Adamescu. Dacă îi scrii în palmă numele, pe litere, acesta înțelege ceea ce i se transmite.
Adriana Săftoiu spune că a simțit nesiguranță și neputință, în cortul senzorial. ”Am intrat in cortul senzorial, legată la ochi, cu căștile pe urechi și am încercat să mă descurc atingând obiectele din jur! O senzație de nesiguranța, neputința, neliniște! Am reușit sa identific cu greu câteva obiecte!
Ea a vorbit și despre profesorul Adamescu. ”Deși suferă de surdocecitate, e un exemplu de perseverenta si voința! A absolvit facultatea, a scris cărți și e alături de campaniile care lupta pentru drepturile acestor persoane”, arată deputatul PNL.
Ce este surdocecitatea și cu ce se confruntă persoanele care suferă de această deficiență
Persoanele cu surdocecitate prezintă o combinaie de deficiențe de auz și văz, cu diferire grade de manifestare. În România, conform estimărilor internaționale, sunt 9.000 de persoane cu surdocecitate, din care 3.000 sunt copii. Adică 0,04% din populație.
ONG-urile atrag atenția că Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap recunoaște surdocecitatea ca dizabilitate distinctă.
Cu toate acestea, este necesar ca autoritățile statului să elaboreze legi specifice, care să vină în sprijinul persoanelor cu aceste dizabilități, și cu precădere legi care să asigure drepturi specifice familiilor acestor persoane: dreptul la un diagnostic timpuriu, și la servicii de intervenție, din timp, care să le mărească șansele de recuperare și integrare socială, dreptul la o educație adecvată care să fie adaptată nevoilor lor individuale de comunicare și învățare, dar și dreptul la servicii de pre-profesionalizare.
Persoanele cu surdocecitate au nevoie de interpreți de limbaj mimico-gestual, adaptat tactil, care să le permită accesul la informații și o mai bună comunicare.