Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

În schimb, prețurile se simt mult mai greu în țara noastră, pentru că același coș are o pondere mult mai mare în salariul mediu, iar românii pot cumpăra mult mai puțin dintr-o leafă medie.

În cadrul experimentului am comparat prețurile a zece produse în magazinele aceluiaşi retailer din România, Italia, Slovenia şi Ungaria, respectiv Lidl. 

Ce am comparat și cum

Am ales zece produse din categoria celor de bază şi am căutat ca ele să fie identice, ca marcă şi gramaj, în toate cele patru ţări. Prețurile sunt cele afișate la raft în săptămâna 6-13 decembrie 2024.

În cazul alimentelor, a fost mai dificil să găsim aceleaşi produse. În fiecare ţară analizată, oferta este adaptată obiceiurilor de consum locale. 

În Italia, de pildă, sunt comercializate diverse soiuri de mozzarella și de brânzeturi pentru paste, dar nu există telemeaua de oaie pe care o găsim în galantarele din România. În aceste condiţii, am ales, pentru compararea preţurilor, o brânză feta care se vinde în toate cele patru ţări, cu acelaşi gramaj şi vândută de acelaşi producător.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

În cazul legumelor şi al produselor din carne, care cel mai adesea provin din producţia internă a ţării respective, am ales cele mai ieftine produse găsite la raft. Pentru lapte, acolo unde nu exista marca Pilos (în Italia), am optat pentru un produs similar vândut sub brandul Lidl.

Ce arată datele

Datele arată că cel mai ieftin coș este în Ungaria, unde cele zece produse costă, în total, 24,65 euro.

În România, același coș cu zece produse de bază valorează 25,9 euro, nivel apropiat de Slovenia – unde costă 25,95 euro. Cartofii, ceapa și laptele sunt cel mai ieftine în România, ca și portocalele. 

Coșul este cel mai scump în Italia, unde totalul ajunge la 35,04 euro. Iar asta pentru că, în Peninsulă, carnea de porc și cea de pui sunt mult mai scumpe decât în celelalte trei țări. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Diferențe de TVA

În Italia TVA-ul este de 4% – la alimentele de bază, 10% la produsele preparate şi 22% la băuturile alcoolice şi răcoritoare, conform datelor de pe bonurile fiscale emise la casele marcat.

În Slovenia, TVA-ul este de 9,5% la alimente şi băuturi răcoritoare şi 22% pentru restul produselor.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Ungaria are cea mai mare cotă generală de TVA din Uniunea Europeană: 27%. Dar există şi cote de TVA reduse, iar cea de 5% se aplică pentru carnea de porc/vită/pui, peşte, ouă, lapte proaspăt. TVA-ul este 18% pentru produsele de panificaţie şi brânză sau alte produsele lactate.

În România, TVA-ul la produsele alimentare este de 9% şi de 19% la alimentele cu zahăr adăugat, băuturi răcoritoare şi băuturi alcoolice.

Ne doare mai tare

Pe de altă parte, statisticile arată că în România ne arde mai tare la buzunare atunci când mergem la supermarket, în comparație cu cei care cumpără produse similare în alte țări.

Potrivit datelor oficiale, salariul mediu net este de 1.475 de euro în Italia, de 1.445 de euro în Slovenia, 1.071 de euro în Ungaria și 1.059 de euro în România.

Acelaşi coş de produse valorează:

– 2,37% din salariu mediu în Italia;

– 1,8% din salariu mediu în Slovenia;

– 2,3% din salariu mediu în Ungaria;

– 2,4% din salariu mediu în România.

Italienii își promovează propriile produse

Datele mai arată că portocalele, ceapa şi cartofii vânduţi în Lidl Italia provin din culturile locale. Iar carnea de pui şi cea de porc provine de la animale crescute în Italia.

Concomitent, în Lidl Italia nu există produse lactate din gama Pilos. Dar există Latte fresco di Alta Qualità Intero (lapte proaspăt de înaltă calitate – n.r.), un produs intern, pe ambalajul căruia scrie că este fabricat din „lapte 100% italian”. Acesta are 3,6% grăsime.

Marcaje cu „produs în Slovenia”

De partea cealaltă a graniței, in Slovenia, cartofii, ceapa, pieptul de pui sunt produse local. La raft există produse cu ambalaj marcat „produs în Slovenia” sau „născut, crescut și procesat în Slovenia”. 

Portocalele vândute în Slovenia sunt aduse din Spania. 

Iar laptele marca Pilos are 3,2% grăsime, faţă de 3,5% grăsime în România. 

În Ungaria, „vezi eticheta”

Pe rafturile din țara vecină, portocalele, cartofii şi ceapa sunt de origine incertă. Pe tăbliţa ce afişează preţul, la producător şi distribuitor e notat „vezi eticheta”, asta deşi produsele se vând la vrac.

Carnea de porc şi cea de pui sunt produse de o firmă de profil din Ungaria.

Laptele Pilos la cutie roşie din Lidl Ungaria are 2,8% grăsime, faţă de 3,5% grăsime în țara noastră.

România, așa și așa

În țara noastră, portocalele sunt aduse din Grecia, dar ceapa şi cartofii sunt locale.

La produsele din carne, pe eticheta cu preţul de la raft nu este marcată ţara de provenienţă, precum în Italia sau Slovenia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Pe ambalajul laptelui Pilos scrie că este produs de o firmă din Cluj, dar nu există niciun marcaj evident că laptele din interior ar fi „100% românesc”, așa cum e cel ce apare pe produsul similar din Italia.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Hârtie igienică, mai mică în România

Din compararea datelor de pe etichetele de la raft, dar și de pe ambalajele produselor, rezultă că există un dublu standard la Lidl în privința hârtiei igienice comercializate în România.

Același sul de hârtie igienică (marca Floralys, cu trei straturi) este mai mic în România, având 154 de foi, în vreme ce în Italia, Slovenia şi Ungaria are 200 de foi. Cu toate acestea, prețul sulului de hârtie este aproape la fel: 0,30 euro la noi, 0,33 euro – Italia, 0,36 euro – Slovenia şi 0.36 euro – Ungaria.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Taxa pe ambalaje, doar la noi și la unguri

Pe de altă parte, în Italia şi Slovenia nu trebuie să plătești la casele de marcat vreun extra-cost pentru ambalajele reciclabile. 

Doar în Ungaria mai există sistemul de garanție – returnare similar celui din România, dar garanţia percepută la casa de marcat diferă, în funcție de ambalaj. Ea este de 50 de forinți (61 de bani) la dozele din aluminiu şi pet-uri de plastic, şi de 63,5 forinți (77 de bani) – la ambalajele din sticlă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro