ComenteazăPărerile părinților despre vaccin sunt împărțite: unii abia așteaptă să-i imunizeze, pentru a fi protejați în fața unei forme grave de COVID, în timp ce alții și-au exprimat teama față de efectele adverse ale serului după ce ei înșiși au avut post-imunizare dureri de cap și febră. Alții nu au, pur și simplu, încredere în vaccin sau în autorități, au povestit mai mulți părinți pentru Libertatea.
Apoi sunt cei care se bazează nu pe știință, ci pe teorii conspiraționiste, din categoria „oamenii sunt cobai” sau „se urmărește un genocid”. Ei mai cred că vaccinul ne modifică ADN-ul (nu, nu face asta, pentru că ARN-ul mesager din ser nu ajunge la materialul nostru genetic, potrivit cercetătorilor) sau că provoacă autism (și acest mit a fost demontat de mai multe studii de-a lungul timpului) ori că ne este inserat un cip prin ac.
Un cerc vicios
Oamenii sunt, de regulă, influențați de modul în care gândesc și se comportă alții. Este ceea ce se cheamă norme sociale. De multe ori însă oamenii tind să-și construiască o atitudine bazată pe comportamente greșite.
Pornind de la această idee, mai mulți cercetători de la universități din Marea Britanie au analizat posibilele legături dintre modul în care sunt înțelese sau percepute printre părinți anumite norme sociale, pe de-o parte, și conspirații, pe de altă parte, potrivit publicației The Conversation.
Aceștia au descoperit că părinții tind să supraestimeze numărul celor care susțin și promovează teorii false antivaccin. Și cu cât mai mulți oameni cred că alții cred în teorii conspiraționiste, cu atât mai puternic cred ei înșiși în ele.
Stabilind ipoteza, cercetătorii au făcut apoi un experiment: au încercat să le tempereze părinților participanți la studiu convingerile antivaccin, arătându-le că au supraevaluat numărul celor care au aceleași convingeri.
Să arătăm că nu cred chiar atât de mulți oameni în teoriile false antivaccin
Așadar, au aplicat tehnica normelor sociale, care se bazează pe corectarea percepțiilor greșite înainte de corectarea comportamentului. Părinților li s-a spus să-și dea cu părerea despre vaccinarea propriilor copii și să estimeze în ce măsură sau cât de mulți părinți cred ei că le împărtășesc credințele.
Apoi, sociologii și psihologii britanici le-au oferit feedback-uri pe marginea acestor răspunsuri și le-au spus care sunt procentele reale ale celor care cred în conspirații. Părinții au primit ulterior din nou aceleași întrebări.
Rezultatul a fost următorul: corectându-le concepțiile eronate, părinții au renunțat la credința în teorii conspiraționiste și au înțeles, de fapt, că sunt mulți alți părinți care vor să-și vaccineze copiii. Asta a dus la schimbarea atitudinii lor legate de vaccinul la copii și au optat pentru imunizarea celor mici.
În România, campania începe pe 26 ianuarie
România se pregătește de campania de vaccinare pentru copiii cu vârste între 5 și 11 ani. Aceasta va începe pe 26 ianuarie, iar pe platforma de programare au fost înscriși, până joi, 20 ianuarie, peste 2.800 de copii, potrivit Hotnews. Primele 550.000 de doze Pfizer, care sunt mai mici decât cele pentru adulți, vor ajunge zilele acestea în țară.
În timp ce noi încă nu am primit vaccinul, alte țări ne-au luat-o înainte: SUA și state din Europa, precum Germania, Franța, Italia, ori Spania, au administrat copiilor de 5-11 ani primele doze încă din noiembrie sau decembrie.