„Sunt peste 60 de organe de control cu incidenţă în sfera economică în România, am făcut un recensământ anul trecut. Suntem supracontrolaţi, suprareglementaţi, suprataxaţi. Aceas­ta este ţara în care trăim“, a mai menționat Saygo. „Orice an începe cu dileme existenţiale pentru noi. Legiuitorul ne bombardează cu noutăţi legislative. Acum este în discuţie problema PFA vs microîntreprindere, un subiect cu multe necunoscute şi dileme“, a continuat aceasta.

Până în prezent, microîntreprinderile erau plafonate la 65.000 euro, dar nu erau chiar 65.000 euro pentru că din punctul de vedere al înregistrării în scopuri de TVA limita este mai mică. Practic, microîntreprinderile se limitează la plafonul de 220.000 lei la cifra de afaceri. „Cei 65.000 euro erau la cursul de la data aderării la UE, care înseam­nă mai puţin de 49.000 euro acum“, a menționat Valentina.

Anul acesta, plafonul pentru a fi declarată o firmă ca micro s-a mutat la 100.000 euro. Avantajul microîntreprinderilor este impozitul pe venit de 3%, în condiţiile în care la salarii taxarea ajunge la 75%. „Dacă pui de exemplu un om de vânzări pe microîntreprindere, în loc de salariu, sunt aceleaşi riscuri pentru firme ca şi zona de muncă la gri. Fiscul ar trebui să dovedească constatarea, e complicat, nu mai sunt aceleaşi reguli ca la PFA“, a mai spus Valentina.

Totodată, firmele trebuie să depună date despre studiile administratorilor, veniturile asociaţilor şi ale administratorilor pe 12 luni, implicarea lor în alte societăţi, lichitate, dizolvate , în insolvenţă sau inactive.

Conform Declaraţiei Recapitulative 394, prin care firmele trebuie să declare tot, de la numărul bonurilor fiscale decontate pe lună, până la numărul de parteneri sau numărul de facturi din dosar pe lună. „Această declaraţie face mai mult de 80% din munca de control a Fiscului în zona de TVA, prin raportările noastre.“

 
 

Urmărește-ne pe Google News