6 comentarii„Estimările din piață arată că putem instala peste 1 GW (1.000 MW) capacități regenerabile anual. Eu cred că putem fi mai degrabă aproape de 2 GW! În acest moment sunt ATR-uri (avize tehnice de racordare la rețea – n.r.) scoase de zeci de gigawatti în solar și eolian, este fezabil să se implementeze 8-10 GW. Această cantitate reprezintă doar o fracție din proiectele care au obținut aviz tehnic de racordare în Sistemul Energetic Național”, susține Soare.
Albert Soare, fondator și director general Kilowat
Din acest punct de vedere, există premisele, documentație și investitori în piață pentru cel puțin 2.000 MW de instalări noi pe solar și eolian în fiecare an. Sunt și multe avize tehnice de racordare pentru acest tip de proiecte, ceea ce în 5 ani ne apropie de 100% energie verde, adică acolo unde e Spania acum.
Factorul de capacitate mai mic
O capacitate de 2 GW instalați anual înseamnă 2.000 MW, adică mai mult decât cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, care au împreună 1.400 MW și produc circa 18-20% din necesarul anual al României.
Cele două reactoare nucleare ar livra totuși mai multă energie în sistemul național, deoarece sunt concepute să producă în bandă, adică continuu, inclusiv noaptea.
Panourile fotovoltaice funcționează doar când e soare, iar fermele eoliene doar când bate vântul.
Reactoarele nucleare au un factor de capacitate de 92%, conform Departamentului Energiei din SUA, adică sunt nefuncționale pentru doar o perioadă de 8% din timpul anului. Spre comparație, energia eoliană are un factor de capacitate de 34,6%, iar cea solară de 24,6%.
Astfel, un reactor nuclear produce de patru ori mai multă energie decât capacitățile fotovoltaice de aceeași putere și de trei ori mai mult decât fermele eoliene.
Centrala nucleară de la Cernavodă, cea mai performantă din lume
În România, centrala nucleară de la Cernavodă are un factor de capacitate de peste 90% și este cea mai performantă din lume, conform statisticilor.
Pentru a produce aceeași cantitate pe care o realizează Nuclearelectrica prin cele două unități nucleare de 1.400 MW ar fi astfel nevoie de 4.200 MW eolieni sau 5.600 MW instalați în panouri fotovoltaice.
Energia solară acoperă tot mai mult din necesarul de consum
Vineri, 26 aprilie, România producea 5.688 MW de energie electrică, consuma 5.510 MW, iar 178 MW erau exportați, conform Transelectrica, transportatorul național de energie.
O proporție de 31% era produsă din surse hidro, nuclearul asigura 22,8%, fotovoltaic se realiza 16,97% din total, cărbunele asigura 11,89%, fermele eoliene produceau 9,35%, pe gaze se realiza un procent de 6,74%, iar biomasa face 0,92%.
Albert Soare spune că oamenii instalează panouri solare acasă, atât prin progamul Casa Verde, cât și din fonduri proprii, în vreme ce marile companii vor să-și asigure energie ieftină, în contextul crizei energetice de după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Românii de la sate au instalat și continuă să instaleze panouri fotovoltaice, iar în ultimul an avem tot mai multe solicitări din mediul rural, implicit din zone mai izolate. Am montat panouri solare atât pe case, cât și în alte locuri din curte: pe grajduri, în grădină pur și simplu, pe tot felul de sisteme de prindere deja avute sau construite de noi special”, arată Soare.
Urmează scumpiri la panourile solare
Pentru o familie este suficientă instalarea unei capacități de 3-5 kWh.
„Panourile fotovoltaice le dau ocazia să înlocuiască butelia cu gaze și să dezvolte utilități în casă, cum ar fi încălzire centralizată și apă curentă și să înceapă să folosească mai multe electronice și electrocasnice”, spune fondatorul Kilowat.
Acesta spune că în România sunt prețuri mai mici decât în Germania sau SUA la panourile solare, dar că în viitor prețurile ar urma să crească cu procente între 10 și 30%.
„Cred că în momentul de față avem prețuri mici la panourile solare, în medie de 650 euro pe kWh, ceea ce pentru beneficiari ar înseamna o investiție de la 4.000 euro pentru necesarul de energie. Aceste costuri sunt mai mici cu 30%-50% decât în țări ca SUA, Germania, Spania sau Portugalia”, mai arată acesta.
Independența energetică de acasă
„O centrală fotovoltaică hibridă cu stocare de energie (baterie – n.r.) le oferă oamenilor securitate atât împotriva creșterii prețurilor la energie, cât și față de penele de curent. Astfel, au autonomie completă”, punctează acesta.
În schimb, la bloc situația este complicată deoarece sunt mai mulți proprietari pe etaj.
Conform directorului Kilowat doar administrația ar putea instala panouri pentru utilitățile comune, dar în acest moment nu există în România legislație care să încurajeze instalarea de panouri pe blocuri.
Portretul-robot al românului „verde”
Întrebat despre profilul oamenilor din România care-și montează panouri solare, acesta spune că sunt persoane între 30 și 60 de ani, care au case cu cel puțin 4-5 încăperi sau cu etaj și amprentă la sol de 200 de metri pătrați.
„Cei mai mulți sunt din orașe și sate din jurul orașelor, dar apar panouri solare și pe case din sate mai izolate. Ca venituri, vorbim de oameni cu venituri de la foarte mici, care de regulă sunt beneficiari Casa Verde, la venituri medii și foarte mari”, detaliază Albert Soare.
Riscul dependenței de China
Dacă înainte de 2022, anul invadării Ucrainei, Europa era dependentă de Rusia pentru gaze naturale și petrol, odată cu marșarea pe tehnologii prietenoase cu mediul există riscul să trecem la dependența de China, unde se produc marea majoritate a acestor instalații.
„Nu este vorba doar de România, ci de intreaga Uniune Europeană. Acum suntem dependenți de China în sensul în care majoritatea materialelor folosite pentru aceste centrale fotovoltaice, în speță panourile solare și invertoarele, sunt făcute în China sau cu componente din China. Suntem încă departe de a produce panouri în Europa. În aceste momente, atât anumite țări din UE, cât și România, importă celule făcute la comandă în China și asamblează panourile aici”, mai arată omul de afaceri.
În cazul invertoarelor, lucrurile se complică și mai mult, întrucat tehnologia necesară productiei este mult mai complexă. El dă însă ca exemplu Polonia, care are acum propriile branduri de invertoare.
Urmează un boom în stocarea energiei
Pe lângă panouri solare, Soare estimează că vor fi implementate în următorii ani și capacități de stocare de 3 GW, adică 3.000 MW.
Conform acestuia, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) există obiectul de a pune în funcțiune minim 240 MW până la 30 iunie 2026.
La acest lucru se adaugă faptul că, potrivit legislației, investitorii în surse regenerabile au obligația de a implementa și capacități de stocare.
„În consecință implementarea acestor sisteme, capacități regenerabile de producție a energiei și stocare, coroborat cu capacitatea de echilibrare de rețea și stocare a operatorilor hidro, România are capacitatea de a concura cu orice stat din lume când vine vorba de un sistem energetic verde!”, conchide fondatorul Kilowat.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.