ComenteazăExact acum doi ani, Libertatea începea o investigație jurnalistică despre „suplimentele alimentare care promit să te vindecă de cancer”. Nefiind medicamente, ci suplimente alimentare, aceste produse se supun unor rigori mult mai scăzute de licențiere din partea autorităților.
De fapt, „statul român nu controlează promovarea suplimentelor alimentare care susțin că tratează de la hipertensiune la ulcer și de la reumatism la cancer”, conform unui raport al Comisiei Europene.
Ziarul a folosit drept exemplu reclamele din propria publicație, care nu respectau nici normele minimale solicitate de lege pentru suplimentele alimentare, aceea de a nu face afirmații legate de tratarea bolilor.
Promisiunile gen escrocherie au crescut în pandemie
Teoretic, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) și Ministerul Sănătății sunt cele care dau notificări, adică aviz de comercializare, pentru suplimentele alimentare.
IBA o face pentru produsele naturale, iar MS, pentru vitamine și minerale. Controlul este însă foarte slab.
După publicarea investigației, firmele respective și-au refăcut publicitatea, dar situația a continuat, mai ales pe internet, să fie una periculoasă pentru oamenii care cumpără suplimente alimentare.
Pandemia COVID-19 a sporit publicitatea la suplimente alimentare. Expertul în sănătate publică, adus la Direcția Medicală a Ministerului de Interne la începutul pandemiei, doctorul Ioana Stăncel, a vorbit cu Libertatea despre care vor fi încercările anului 2021 pentru sistemul medical românesc, dar și pentru populație.
– Doamnă doctor, cum credeți că va arăta anul care tocmai a început?
– Provocările lui 2021 vor fi unele majore. Pandemia va continua, iar sistemul medical trebuie să se concentreze în continuare pe componenta de îngrijiri medicale pentru pacienții cu risc, cei cu cormobidități și cei care dezvoltă forme severe ale bolii COVID.
– Secțiile ATI vor fi pline în continuare?
– Presiuni pe ATI vor fi mari în localitățile unde vor fi focare. Presiuni mari vor exista pe laboratoarele de testare și de depistare a mutațiilor noului coronavirus. O altă provocare o va reprezenta vaccinarea populației până la 60% dintre oameni.
Sunt însă neplăcut surprinsă de reticența unor cadre medicale de a se vaccina.
Medicul Ioana Stăncel:
– Ritmul de început este slab. Vaccinăm 1.000 de oameni pe zi. Vom reuși?
– Știu că Ministerul Sănătății și-a propus să vaccineze 70% din populație. Ar fi bine că până-n mai să finalizeze cele două etape, în care sunt incluse cadrele medicale, personalul esențial și persoanele cu risc, adică 40%, și apoi să continue cu vaccinarea la cerere. Sunt însă neplăcut surprinsă de reticența unor cadre medicale de a se vaccina. Deci provocarea pentru autorități este să câștige încrederea populației pentru ca această campanie să aibă succes. Altfel, totul este în van.
Schema terapeutică pediatrică COVID, o urgență
– Se va găsi un tratament eficient pentru boala provocată de acest coronavirus?
– A apărut deja o mutație care a făcut virusul mult mai contagios, inclusiv pentru copii, categorie de vârstă ce nu a fost inclusă nici în schemele terapeutice și nici în studiile clinice ale vaccinurilor.
Încercarea medicilor va fi aceea de a-și asuma responsabilitatea pentru validarea unei terapii pediatrice rezultată din experiența anului 2020. Iar industria pharma și centrele de cercetare vor continua să investească în găsirea unei molecule pentru această boală. Au început deja să se întoarcă la moleculele vechi și să le studieze din nou. Sau vor descoperi o moleculă nouă eficientă.
„Sunt convinsă că vom avea o epidemie de rujeolă”
– Vor există alte pericole în afară de acest coronavirus?
– Mă aștept să apară epidemii și sunt convinsă că o să explodeze cea de rujeolă, deoarece, pe fondul acestei pandemii, vaccinarea împotriva rujeolei, dar nu numai, a fost și mai slabă. Vor reapărea epidemiile sezoniere, pentru că și interacțiunea umană va fi mai mare. Va avea loc și o recrudescență a bolilor sărăciei…
– În România, care dintre ele?
– Tuberculoza, malnutriția, diabetul.
„Cei care se panichează fac forme severe de COVID”
– Sistemul de sănătate mai poate face față?
– Pandemia a tensionat la maximum sistemul nostru de sănătate. El trebuie să-și revină treptat la structura de paturi inițială, la nevoile întregii populații. Un accent trebuie pus însă pe convalescența și recuperarea bolnavilor de COVID rămași cu sechele. Trebuie decisă ce specializare se va ocupa de ei? Cine-i va prelua? Pneumologii? Medicii interni? Cum vor fi recuperați? Și latura psihologică nu trebuie neglijată. Componenta sănătății mintale e foarte importantă. Am observat că cei care trec prin boală suferă de stres traumatic acut.
Am văzut multe cazuri de oameni, chiar colegi medici, care pe fond de panică au dezvoltat forme severe ale bolii cauzate de COVID. Panica slăbește răspunsul imun și organismul se apără mai slab.
Medicul Ioana Stăncel:
Cei care adoptă o atitudine optimistă atunci când află că sunt pozitivi au o șansă să facă forme ușoare de boală. În schimb cei care sunt speriați de boală, care intră în panică și cred că vor muri, pot face forme severe.
– A câștigat ceva sistemul medical românesc în urma pandemiei?
– A fost forțat să adopte telemedicina, asistența medicală la distanță acordată bolnavilor de COVID, dar și a bolnavilor cronici. Eu cred că este un câștig atât pentru beneficiari, cât și pentru furnizorii de servicii medicale. Este un trend global, care trebuie adoptat și de România.
Telemedicina trebuie inclusă în cultura națională
– Au dispărut cozile de la cabinete. Sigur, oamenii se și tem.
– Da. Oamenii se îngrămădeau de dimineață la cabinetele medicilor pentru rețete, pentru monitorizare. Pandemia a forțat apariția telemedicinei și la noi și ea trebuie continuată și generalizată, trebuie inclusă în cultura națională. Trebuie ca populația să aibă încredere în ea și să vadă componenta benefică. În schimb, am observat că a luat amploare un fenomen periculos în România.
– La ce vă referiți?
– La vânzătorii de iluzii și tratamente miraculoase. Pandemia și restricțiile i-au făcut pe oameni să accepte mai repede și mai ușor ofertele medicale online. În disperare de boală sau pur și simplu din naivitate sau dintr-o informare eronată plecată din acceptarea teoriilor conspiraționiste, oamenii ajung să cumpere iluzii împachetate frumos. Autoritățile ar trebui să supravegheze acest teritoriu.