Pesimismul analizelor recente ale comentatorilor occidentali care observă progresul lent al contraofensivei ucrainene este izbitor, scrie Jan Kallberg, într-un text găzduit de site-ul think-tank-ului CEPA.
Principalele canale de știri din SUA citează serviciile secrete care opinează că situația este „sumbră” și că speranțele ca Ucraina să își poate atinge obiectivul (presupus) de a ajunge la Melitopol, orașul aflat la peste 80 de kilometri distanță, se diminuează.
Acest lucru este pur și simplu greșit, crede Kallberg. Analiștii de informații, spune el, pot privi harta sudului Ucrainei și pot vedea distanțe. Planificatorii militari însă, adaugă expertul, vor aplica matematica militară și vor vedea ceva foarte diferit.
Ei știu că, pentru a zdrobi armata rusă și pentru a sugruma trupele din fortificațiile din linia frontului, ucrainenii nu au nevoie să avanseze 80 de kilometri. 16 km vor fi de ajuns, spune Kallberg.
De ce? Pentru că, spune expertul, deși ar fi grozav dacă trupele ucrainene ar pătrunde până la țărmul Mării Azov, ele nu trebuie să o facă. În schimb, ucrainenii pot obține un rezultat operațional semnificativ aducând linia de comunicații terestre a Rusiei sub tirul artileriei lor.
Analiza lui Kallberg contrazice într-adevăr tonul pesimist al multor comentarii care au vorbit în ultimele săptămâni despre ritmul lent al contraofensivei.
Surse occidentale au vorbit despre obiectivul greu de atins, iar cele ucrainene au admis lentoarea asaltului și au explicat cum apărarea consolidată a Rusiei, cu vaste câmpuri de mine plantate în fața liniilor sale defensive, le blochează avansul și le ucide militarii.
Un progres important și ce urmează după el
Profesorul Kallberg vede lucrurile altfel însă. În jurul datei de 22 august, trupele ucrainene au eliberat satul Robotine, la aproximativ 90 de kilometri de Marea Azov, o realizare majoră, având în vedere eforturile uriașe ale rușilor de a fortifica și de a menține acest loc.
De aici, ucrainenii trebuie să avanseze încă 10-15 kilometri, pentru a-și îndrepta armele spre rutele de transport est-vest ale Rusiei, care sunt esențiale pentru capacitatea de luptă a armatei și a forțelor sale armate, spune profesorul.
Dacă Ucraina poate să blocheze aceste legături rutiere și feroviare, este foarte greu de înțeles cum va putea armata rusă să continue lupta, explică el. Acest lucru nu va fi ușor, dar este rezonabil să credem că se va întâmpla, continuă Kallberg.
Acest lucru, spune el, poate fi realizat cu ajutorul armelor primite din Occident, mai întâi sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS) și sistemele de rachete cu lansare multiplă M270 (MLRS), a căror rază de acțiune este de aproximativ 80-90 de kilometri, iar mai târziu – artileria de 155 mm, cu o rază de acțiune de peste 40 km.
Linia de comunicații terestre a Rusiei nu se întinde de-a lungul nisipurilor de pe țărmul Mării Azov, ci mai degrabă în interior și, prin urmare, mai aproape de locul unde se află acum trupele Ucrainei.
Autostrada M14, care merge în direcția est-vest și este în mare parte paralelă cu linia de coastă, se află la aproximativ 7-10 km de țărm. În apropiere se află coridorul logistic mai larg, unde rușii plasează depozite de aprovizionare și muniții, depozite de combustibil, posturi de comandă de eșalon superior, unități de rezervă și capete de tren logistice.
Acest coridor logistic devine din ce în ce mai îngust cu fiecare centimetru pe care îl eliberează ucrainenii. Odată ce bunurile rusești menționate mai sus vor fi sub tirurile ucrainene, conducerea rusă de rang înalt va avea de făcut o alegere aproape imposibilă, subliniază profesorul.
„Vor putea să susțină operațiunile de la vest de Melitopol, când fiecare aspect al efortului lor de luptă este sub foc?”, întreabă el.
Iar expertul continuă pe același ton. Pe măsură ce iarna se apropie, este posibil ca situația logistică la vest de Melitopol să se înrăutățească din ce în ce mai mult, spune el.
Așa cum s-a întâmplat pe malul vestic al râului Nipru toamna trecută, chiar și Vladimir Putin va fi forțat să recunoască realitatea – poate continua să lupte și să riște capitulări masive de trupe, sau să se retragă.
În orice caz, asigură el, așa-numita punte terestră dinspre Rusia și teritoriile controlate de Rusia în estul Ucrainei spre Crimeea va fi ruptă, asigură expertul.
Efectul de domino
Kallberg consideră că situația, așa cum a fost descrisă de el, este înțeleasă de generalii celor două armate.
Comandanții operaționali din ambele părți vor cunoaște calculele: dacă armata ucraineană se află la 90 de kilometri de Marea Azov, iar sistemele MLRS au o rază maximă de acțiune de 90 de kilometri, dar trebuie să fie plasate la 10 kilometri în spatele liniei frontului (pentru a fi protejate), atunci ucrainenii trebuie să avanseze încă 10 kilometri spre sud pentru a acoperi tot terenul dintre ei și Marea Azov.
Ucraina se apropie acum de acest obiectiv în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului, oferind posibilitatea ca artileria sa cu rachete să poată lovi podul terestru rusesc din diferite unghiuri, spune el.
Odată ce acest lucru se va întâmpla, se va produce un efect de domino, crede profesorul.
Toate drumurile și căile ferate est-vest vor fi în raza de acțiune, iar în acel moment, companiile private rusești nu vor mai fi interesate să își riște șoferii și camioanele de 150.000 de dolari pentru o plată de 700 de dolari pentru o încărcătură de la Mariupol spre Herson.
Expertul insistă de altfel asupra importanței transportatorilor civili, care susțin efortul de război al Rusiei.
Rusia folosește de mai multe luni transportatori civili și oferă tarife bune. Un camion privat modern de 18 metri poate transporta 15-30 de tone de provizii, în comparație cu un camion Kamaz al armatei ruse, care poate transporta doar câteva tone.
Dar posibilitatea unei lovituri de artilerie schimbă calculele, creând riscul morții șoferilor și al unui dezastru financiar, spune Kallberg.
Companiile private pot fi, desigur, naționalizate sau constrânse în alt mod să aprovizioneze armata, dar acest lucru comportă propriul risc de dezamăgire sau de furie totală îndreptată împotriva Kremlinului.
Există și alte probleme. Cu podul terestru al Rusiei întrerupt sau închis de focul indirect ucrainean sau chiar de amenințarea acestuia, Crimeea ar fi aprovizionată doar prin podul Kerci sau pe mare.
În acel moment, Kremlinul ar trebui să facă alegeri neplăcute – fie populația din Crimeea va suferi lipsuri semnificative în timpul iernii care urmează, fie armata va duce lipsă de provizii.
Capacitatea podului Kerci, probabil, nu va fi suficientă pentru a aproviziona atât partea de vest a frontului, cât și populația civilă.
Așadar, cum vor reacționa rușii din Crimeea? Nu știm, dar atacurile ucrainene din trecut au dus la un exod al civililor. Acesta nu este un mesaj pe care Kremlinul l-ar saluta, susține Kallberg.