ComenteazăAnnelies Wilder-Smith este un expert de renume mondial în medicină tropicală şi de călătorie, fiind specializată în boli infecţioase precum Zika, febra dengue, SARS şi acum COVID. În prezent, predă în Londra, Elveţia şi la Şcoala de Medicină Lee Kong Chian din Singapore.
Autoare a peste 190 de lucrări ştiinţifice, Wilder-Smith a fost preşedinta Societăţii Internaţionale de Medicină de Călătorie. Ea coordonează un grup de lucru OMS pentru formularea politicilor privind utilizarea vaccinurilor pentru COVID.
Riscul Marii Britanii
Libertatea: Cred că e întrebarea pe care oamenii şi-o pun cel mai des şi toţi încercăm să avem un simţ al momentului: cât de aproape credeţi că este sfârşitul pandemiei?
Prof. dr. Annelies Wilder-Smith: Ca întotdeauna, e imposibil de prezis. Cea mai bună modalitate să privim această problemă e să gândim în termeni de cel mai bun scenariu şi cel mai rău. Cred că doar aşa pot planifica societăţile, indivizii, afacerile.
Cel mai optimist, odată cu apariţia Omicron, care este fără îndoială un virus asociat cu o boală mai uşoară, dar este mult mai transmisibil, s-ar putea deschide uşa spre o imunitate populaţională. Aşadar, cel mai bun scenariu ar fi ca virusul să umble rapid prin lume, ulterior pandemia să scadă. Iar cu combinaţia dintre imunitatea dată de vaccinuri şi cea de la trecerea prin boală, am fi într-un loc mai bun când va apărea următoarea tulpină.
Tot cel mai optimist ar fi ca următoarea tulpină să dea forme de boală şi mai puţin severe, comparativ cu Omicron, Delta sau tulpina originală. La asta sperăm.
Dar trebuie să fim realişti şi să luăm în calcul şi cel mai rău scenariu. Acesta ar fi ca următoarea tulpină să fie asociată cu o mai mare severitate a bolii. Şi, dacă va fi aşa, va trebui să ne întoarcem la unele măsuri sociale şi de sănătate publică, pentru a reduce şi bloca lanţurile de transmitere, şi am avea nevoie şi de o mai bună acoperire vaccinală. Nimeni nu poate prezice care din aceste două scenarii va deveni realitate.
Unele ţări se deschid acum – de exemplu, Marea Britanie. Au anunţat recent că vor renunţa la toate obligaţiile legate de purtarea măştii în locuri publice şi de certificate COVID pentru intrări în restaurante şi alte spaţii. Este o abordare riscantă. Lumea urmăreşte curioasă ce se întâmplă în Marea Britanie.
– Credeţi că abordarea riscantă a Marii Britanii este similară cu ceea ce făcea Suedia în 2020?
– Sunt abordări diferite, din două motive: Marea Britanie a atins un nivel destul de mare al acoperirii vaccinale, iar vaccinurile protejează populaţia de moarte şi boli severe, inclusiv în cazul Omicron. Din acest unghi, e diferit faţă de ce făcea Suedia în 2020, când nici nu existau vaccinuri.
A doua diferenţă este că acum trăim în vremea Omicron. Iar Omicron în sine este diferit faţă de versiunile precedente ale virusului. Combinaţia dintre a avea o rată mare de vaccinare şi faptul că acum Omicron cauzează peste 90% din toate infecţiile – şi toate sunt mai puţin severe – este motivul pentru care Marea Britanie a decis să relaxeze toate restricţiile.
Este un risc, desigur, unul calculat şi nu foarte mare, dar, totuşi, un risc că vor avea mai multe cazuri care ar putea suprasolicita sistemul de sănătate. Însă ne aşteptăm la o proiecţie scăzută, dată fiind rata mare de vaccinare din această ţară.
Ce ştim sigur e că va apărea o nouă tulpină
– Este posibil ca rata mare de infecţii adusă de Omicron să determine apariţia unei noi tulpini care să fie mai rezistentă la imunitatea preexistentă şi la vaccinare?
– Da, e o posibilitate realistă, dar nu ştim încă dacă se va întâmpla. Ceea ce ştim sigur e că va apărea o nouă tulpină. Nimeni nu se îndoieşte de asta. Dată fiind circulaţia mare a virusului, cum aţi spus, va fi o nouă tulpină. Dar nu putem şti dacă va fi mai virulentă sau mai puţin virulentă.
Ce știm, din istoria virusurilor, este că, de regulă, în timp, virusurile se atenuează – ceea ce înseamnă că încep să provoace boli mai puţin severe. Şi asta sperăm.
– În acelaşi timp, pare că viitorul ţine de haos şi e puţin predictibil.
– Da, tocmai de aceea OMS a avertizat împotriva relaxării premature a restricţiilor. Pentru că nu am vrea să fim puşi în situaţia în care acum relaxăm, iar apoi să regretăm şi să repornim toate măsurile. Pentru noi toți, măsurile restrictive sunt greu de adoptat, dar renunţarea şi apoi revenirea la ele ar face lucrurile şi mai dificile.
Cred că Elveţia a arătat o abordare echilibrată: încă au măşti în spaţiile publice, încă au unele restricţii şi sunt încurajaţi să lucreze de acasă, dar peste tot, dacă priveşti în societate, viaţa s-a întors aproape la normal. Cred că un compromis e optim.
Personal nu aş merge la extrema la care a mers Marea Britanie: relaxarea tuturor măsurilor. Riscul e real. Cred că trebuie să găsim un compromis bun, în care relaxăm unele din cele mai dureroase măsuri, dar le păstrăm pe celelalte, astfel încât încă putem reduce parţial contactele faţă în faţă, iar virusul să nu circule aşa rapid. Dar nu trebuie să fim la fel de restrictivi ca în 2020.
Testarea înaintea unei călătorii va fi necesară mult timp de-acum înainte
– În opinia dumneavoastră, restricţiile de călătorie şi anumite măsuri impuse la graniţă vor continua să fie o realitate mult timp de-acum înainte?
– Cred că va deveni, treptat, tot mai uşor să plecăm. Nu cred că, pe termen lung, vom mai face teste PCR înaintea plecării dintr-o ţară, dar vom face teste antigen simple. Ceea ce chiar opreşte oamenii din călătorii este carantina. Sunt sigură că în viitorul apropiat, perioadele de carantină vor fi reduse şi poate chiar abandonate în totalitate.
– Ar depinde şi de acoperirea vaccinală din anumite părţi ale lumii, nu? Continentul african are încă rate extrem de mici de vaccinare. Putem vedea un viitor în care nu mai este nevoie de carantină pentru cei care vin sau revin din Africa?
– Cred că vor fi impuse în continuare cerinţele legate de vaccinare. Dar cred că nevoia suplimentară de carantinare va dispărea. Statele vor să încurajeze călătoriile, turismul face parte din economiile noastre, e nevoie să relaxăm restricţiile de călătorie. Şi primul lucru la care se va renunţa va fi carantina. Dar testările antigen pre-călătorii vor fi încă o realitate multă vreme de-acum înainte.
Viitorul boosterelor
– Vor deveni dozele booster o parte din noua noastră normalitate?
– E prea devreme pentru un răspuns. Îmi imaginez că boosterele vor fi necesare pentru populaţia vulnerabilă: vârstnici sau persoanele cu comorbidităţi. Pentru ei vor deveni parte din noul normal, dar chiar nu cred că populaţia generală va avea nevoie de boostere în mod obişnuit. Am văzut deja că vaccinurile actuale oferă chiar şi în cazul Omicron o protecţie relativ înaltă împotriva formei severe de boală, dar protecţia împotriva formelor uşoare aproape a dispărut.
Ceea ce vrem cel mai mult e să protejăm împotriva formelor grave. Nu contează aşa de mult pentru niciunul dintre noi, dacă avem infecţii blânde.
Ce lecții trebuie să învățăm din această pandemie
– În opinia dumneavoastră, ce lecţii putem învăţa din pandemie, pe care le-am putea aplica în viitor la o altă urgenţă globală de sănătate publică?
– Multe lecţii trebuie învăţate:
- În primul rând, cum să comunicăm complexitatea unei pandemii către populaţie, astfel încât să se creeze mai puţină confuzie în masă şi controverse în viitor.
- Apoi, trebuie să înţelegem că pentru a avea sănătate publică de calitate, ţările trebuie să aibă acoperire universală a serviciilor medicale. Unul dintre motivele pentru care SUA nu o duc aşa bine acum este că nu au acoperire universală de sănătate.
- Nu în ultimul rând, dezvoltarea vaccinurilor pentru Covid a fost foarte rapidă, pentru că se dezvoltase un mecanism internaţional, după criza de Ebola de acum câţiva ani, pentru a putea veni rapid cu vaccinuri. Au putut fi luate decizii şi create structuri mai repede. Cred că, în viitor, trebuie să continuăm să extindem capacităţile de producţie în toate regiunile lumii – acolo unde am eşuat de această dată.
- De această dată a trebuit să ne bazăm numai pe producătorii din ţările vestice. Trebuie să ne concentrăm pe o lărgire a expertizei în dezvoltarea vaccinurilor la nivel global, astfel încât, la următoarea pandemie, să ne mişcăm nu la fel de repede ca acum, ci chiar mai rapid pentru a accelera producţia globală.
Tornada de Omicron
– Sunt surprinzătoare datele recente din Franţa: incidenţă de până la jumătate de milion de cazuri pe zi, în ciuda ratei bune de vaccinare: 78% din populaţie cu schema completă. Ce influenţă poate avea un exemplu ca acesta asupra unui stat ca România, cu o rată mult mai mică de vaccinare?
– Da, Omicron este atât de diferit genetic de tulpina Wuhan. Din fericire pentru noi, încă avem o protecţie ridicată mulţumită vaccinurilor şi împotriva Omicron pentru boli grave, spitalizări şi decese. Dar eficacitatea împotriva infectării este minimă faţă de Omicron şi asta explică numărul mare de infectări. Omicron este atât de transmisibil, încât toţi vom fi expuşi – ne vom infecta, cel puţin 80%. Nici trecerea anterioară prin boală nu protejează împotriva reinfectării cu Omicron.
În trecut, ştiai că ai atâtea infecţii într-o zi şi puteai prezice ce se întâmplă peste 10 zile. Acum, din păcate, nu mai e cazul. Ai sute de mii de infecţii uşoare, dar încă un număr relativ redus de decese. Unităţile de terapie intensivă sunt pline, dar nu copleşite cum erau în primul val. Ce ar trebui să facă România? Nu cunosc situaţia specifică, dar Omicron va fi ca o tornadă şi prin România.
Veţi avea o tornadă de infecţii şi majoritatea oamenilor vor avea doar o infecţie uşoară. Populaţia vârstnică vaccinată va fi protejată faţă de formele grave, dar oamenii vârstnici nevaccinaţi vor fi la risc de forme severe şi spitalizare.
Probabil că în România veţi vedea mai multe decese decât în ţări cu o rată mai mare a vaccinării la vârstnici. Mesajul pentru România este să vă concentraţi foarte mult pe vaccinarea celor vârstnici cu primele doze şi cu boostere. Orice persoană cu vârsta peste 60 de ani – sau mai tânără, dar cu comorbidităţi – ar trebui să fie vaccinată. E o prioritate.
Foto: Dumitru Angelescu