Ce spun doi experți despre accidentul cu zeci de turiști de la Pasajul Unirii: Posibil ca șoferul să fi mers cu o aplicație GPS și să nu fi respectat limita de înălțime

Un mort și 21 de răniți. Acesta este primul bilanț al accidentului care a avut loc joi la Pasajul Unirii din Capitală când un autocar străin cu 46 de turiști greci la bord a intrat din plin în limitatorul de viteză metalic care se află montat înaintea intrării în tunel.

Libertatea a luat legătura cu doi experți în zona drumurilor și a infrastructurii pentru a explica cât de uzuale sunt aceste limitatoare și de ce numărul de accidente a crescut după modernizarea pasajului. La această din urmă întrebare, răspunsul e greu de găsit, spun specialiștii.

Șoferul trebuia să știe gabaritul mașinii

„Astfel de limitatoare de înălțime sunt uzuale în România, nu știu dacă și afară, pentru că nu am cercetat asta, dar la noi în țară sunt folosite des, pe sub căi ferate sau pe drumuri. Le puteți vedea adesea. Sunt niște bare, grinzi, vopsite în culori alb-galben de obicei, care au limitatorul de viteză deasupra, construite din fier și nu din ciment care au scopul de a proteja pasajul de accidente, pentru că reparația unui pasaj costă mai mult decât înlocuirea unei bucăți metalice”, a explicat pentru Libertatea, Monica Duțu, inginer proiectant de drumuri și poduri la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

De la modernizarea Pasajului Unirii la începutul lunii septembrie, mai multe accidente au avut loc aici. 

Experta contactată de Libertatea nu are o explicație pentru înmulțirea acestora.

„Nu am nicio explicație pentru care numărul de accidente a crescut după modernizarea pasajului, dacă înălțimea chiar a fost verificată și e de 3.5 metri, nu de 3.40 sau alta. Autocarul are număr de înmatriculare străin. Foarte probabil șoferul nu cunoștea Bucureștiul și circula cu aplicație de navigație. Aceste aplicații nu au informații de gabarit, iar majoritatea  utilizatorilor nu setează tipul de vehicul pe care îl conduce. E probabil să fie vina șoferului care nu a respectat limita de înălțime. El trebuia să știe gabaritul mașinii, ce înălțime are aceasta”, a adăugat aceasta.

Vicepreședinte Asociația Pro Infrastructura: Șoferii s-au învățat prost, merg după cum îți arată aplicațiile de trafic

Aceeași ipoteză o enunță și vicepreședintele Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea:

„Aici avem mai mulți factori. Problema este că șoferii s-au învățat prost, merg după cum îți arată aplicațiile de trafic. Acum ai pus GPS-ul și mergi. Dar GPS-ul nu știe ce înălțime ai. Înțeleg că era vorba de un autocar cu turiști străini. Probabil șoferul nu cunoștea orașul și e posibil să fi folosit aplicația”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Ciurea spune că e necesar o expertiză a grinzii. „Această barieră se cheamă grindă de gabarit, se pune la poduri și pasaje, atât în România, cât și în străinătate, tocmai în ideea că vine un vehicul mai mare și să îl oprească. Trebuie făcută întâi de toate o expertiză. Când șoferul greșește, infrastructura trebuie să te salveze, nu să te bage în mormânt. Dacă este o problemă cu grinda trebuie văzut dacă a cedat cum trebuie. Aceasta trebuie să cedeze ca un parapet, să se deformeze ca un acordeon”, adaugă acesta.

„Dacă expertiza hotărâște că nimeni nu este vinovat și grinda a funcționat așa cum era proiectată, hai să punem o soluție mai bună. Drumurile trebuie proiectate din start cu soluții «iertătoare». Este o diferență foarte fină între viață și moarte”, crede acesta.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro