Mai multe vaccinuri sunt disponibile acum în țările UE sau în SUA și toate sunt foarte eficiente în prevenirea spitalizărilor și a deceselor COVID.
Cei mai mulți oameni preferă evident Pfizer/BioNTech și Moderna. Și în vreme ce europenii au o reticență în fața AstraZeneca, americanii au și ei problema lor cu serul Johnson & Johnson. Ambele sunt considerate mai puțin eficiente în prevenirea cazurilor simptomatice de infectare.
Așa că în vreme ce în Europa, Germania sau Franța acumulează doze în exces de AstraZeneca, în SUA, unii oficiali refuză serul Johnson & Johnson.
A fost cazul primarului orașului Detroit, Mike Duggan, care, la începutul lunii martie, a refuzat 6.200 de doze de Johnson & Johnson.
„Johnson & Johnson e un vaccin foarte bun. Moderna și Pfizer sunt cele mai bune. Și voi face tot ce este posibil pentru a mă asigura că locuitorii orașului Detroit vor primi ce e mai bun”, a spus Duggan, motivând gestul.
Oamenii de știință spun însă că este greșit să ne raportăm așa la vaccinurile COVID și că categorisirea unui ser precum cel produs de Johnson & Johnson drept „inferior” ar putea să fie înșelătoare.
Astfel de abordări, scrie Vox, pot fi îngrijorătoare în acest moment al pandemiei. Virusul încă se răspândește (mai puțin în SUA, mai mult în UE), iar noile variante câștigă teren, ceea ce ar putea însemna că ne vom lovi de noi valuri epidemice, chiar după ce actualul val se potolește.
Refuzul vaccinurilor, într-un moment în care livrările sunt încă insuficiente în mai multe țări ale lumii ar putea submina tentativele de stopare a pandemiei.
De altfel, Duggan și-a nuanțat ulterior declarațiile, insistând asupra beneficiilor vaccinului Johnson & Johnson.
Cele mai importante cifre
SUA nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, dar Vox își susține argumentele folosind exemplul Johnson & Johnson.
În testele clinice, vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech, Moderna și Johnson & Johnson au redus rata de mortalitate cu 100%. De asemenea, toți cei vaccinați au reușit să evite spitalizarea.
Asta înseamnă că vaccinurile au capacitatea de a reduce COVID-19 de la o criză majoră de sănătate publică la o problemă controlabilă.
„Scopul vaccinului a fost de fapt acela de a îmblânzi acest virus, de a-l face mai controlabil, precum virusurile respiratorii cu care ne confruntăm în general, astfel că dacă te uiți la cele trei vaccinuri aprobate, toate sunt foarte bune din acest punct de vedere”, explică Amesh Adalja, expert al Centrului pentru Securitatea Sănătății de la Universitatea John Hopkins.
Vaccinurile au niște diferențe. Johnson & Johnson este administrat într-o singură doză, în vreme ce celelalte au nevoie de două doze.
Johnson & Johnson (ca AstraZeneca) poate fi depozitat la temperatura unui frigider obișnuit și este mai ieftin în comparație cu Pfizer și Moderna. Prin urmare, Johnson & Johnson are un avantaj din punct de vedere logistic și poate ajunge la comunități izolate.
Saad Omer, directorul Institutului Yale pentru Sănătate Globală, a declarat pentru Vox luna trecută că un astfel de vaccin ar crește astfel echitatea. Același statut îl are și AstraZeneca, folosit de altfel în programul umanitar COVAX, destinat țărilor cu venituri mici.
Problema este că atunci când a aplicat pentru autorizarea Administrației pentru Alimente și Medicamente, Johnson & Johnson a raportat o eficacitate în prevenirea cazurilor COVID simptomatice de 66,1%.
Prin comparație, Moderna și Pfizer au o eficacitate de aproximativ 95%.
O problemă asemănătoare cu cea a Johnson & Johnson o are serul AstraZeneca.
Această diferență de eficacitate a alimentat percepția unor oameni cum că serul Johnson & Johnson nu este foarte bun. Însă, spun experții, aceste cifre nu pot fi comparate așa de simplu. Eficacitatea declarată de producătorii vaccinurilor este specifică testelor clinice derulate, iar acele teste clinice nu au fost derulate după criterii identice.
În plus, oficialii din domeniul sănătății subliniază că cele mai importante cifre – cele care arată cât de eficient e vaccinul în prevenirea spitalizărilor și a deceselor – se pretează mai degrabă la o comparație.
„De aceea cred că aceste vaccinuri sunt practic interschimbabile”, spune Adalja.
Rezultate diferite după teste realizate în condiții diferite
Pentru a verifica cât de bine funcționează vaccinurile, companiile le-au testat în mai multe faze.
Aceste teste sunt croite pentru a testa vaccinurile în mod individual, nu unul împotriva altuia. Prin urmare, scrie Vox, comparațiile nu au sens mereu.
Problema este că rezultatele anunțate de Moderna și Pfizer/BioNTech au ridicat așteptările.
Dacă rezultatele Johnson & Johnson ar fi apărut în absența unui anunț anterior privind o eficacitate de 94-95%, „oamenii ar fi zis că avem un rezultat spectaculos”, a declarat Anthony Faucy, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase.
Dar cum au fost derulate testele?
În faza 3 a studiilor clinice, vaccinurile COVID au fost testate împotriva virusului în lumea reală. Asta a implicat testarea a zeci de mii de participanți pentru a analiza cine a avut simptome, după împărțirea voluntarilor în două grupuri, din care unul a primit vaccinul, iar celălalt un placebo (fără ca participanții să știe ce anume au primit).
Dar testarea în lumea reală a însemnat confruntarea cu numeroși factori. În funcție de ce voluntari au fost selectați și unde trăiau aceștia, ei s-au confruntat cu o incidență diferită a virusului. Apoi, unii trăiau în localități care erau supuse unor interdicții de circulație, alții aveau alte restricții.
Și momentul derulării fazei 3 a testelor clinice este important.
Moderna și Pfizer/BioNTech au terminat cu înrolarea participanților în octombrie și au anunțat primele rezultate la finalul lui noiembrie. Johnson & Johnson a înrolat voluntarii în decembrie și a anunțat primele rezultate abia anul acesta, în ianuarie.
Asta înseamnă că vaccinul Johnson & Johnson a fost testat într-una dintre cele mai agresive faze ale pandemiei în SUA, unde rata de transmitere a virusului, numărul de cazuri de infectare și cel al spitalizărilor erau la apogeu.
În plus, testul a cuprins și eficacitatea vaccinului în fața noilor variante ale virusului, care începuseră deja să circule în unele părți ale lumii.
Nu în ultimul rând, Johnson & Johnson a avut rezultate în urma unor teste derulate în mai multe țări, în vreme ce rezultatele Moderna și Pfizer/BioNTech s-au bazat în special pe participanți din SUA.
Johnson & Johnson a observat spre exemplu că rezultatele privind eficacitatea vaccinului diferă de la țară la țară. Vaccinul a avut o eficacitate medie de 72% în prevenirea COVID-ului simptomatic în SUA. După aceleași standarde, testele derulate în Africa de Sud, unde circulă o variantă mutantă a virusului, au arătat o eficacitate de 64%.
Faptul că vaccinurile au fost testate în moduri diferite, în momente diferite arată de ce comparația este una dificilă.
„Nici măcar nu mă uit la acele cifre care arată eficacitatea pentru a le compara. Nu poți compara aceste rezultate decât dacă testele au fost făcute față în față”, spune el.
Încă nu avem toate informațiile despre eficacitatea vaccinurilor
Evident, faptul că ar trebui să ne concentrăm pe evitarea spitalizărilor și a deceselor nu înseamnă că prevenirea infectărilor nu este importantă.
Milioane de oameni cu afecțiuni cronice ar putea avea probleme în urma îmbolnăvirii, chiar dacă nu vor ajunge la spital.
În jur de 10% dintre supraviețuitorii COVID au anunțat că au simptome persistente chiar și după ce s-au vindecat. Asta înseamnă că virusul poate provoca probleme pe termen lung.
Și în vreme ce vaccinurile pot proteja indivizii, este mai puțin clar cât de bine previn transmiterea virusului de la o persoană la alta (deși dovezile adunate până acum sugerează că serurile chiar reduc transmiterea).
De aceea persoanele vaccinate sunt încurajate să poarte în continuare măștile, până când o mare parte a populației va fi vaccinată.
Un vaccin COVID ideal ar reduce decesele, spitalizările, simptomele și transmiterea, iar acum, toate vaccinurile autorizate ating aceste scopuri.
„Nu aș fi mofturos dacă aș fi o persoană aflată la risc, deoarece dacă ești mofturos ai putea rămâi nevaccinat”, spune Laerence Corey, profesor expert în virusologie la Fred Hutchinson Cancer Research Center.
„Avem încă o pandemie incredibilă care face ravagii”, avertizează el.
Întrebarea care se pune acum este cât de bine vor funcționa actualele vaccinuri împotriva noilor variante ale virusului, în lumea reală.
În vreme ce testele clinice au fost derulate separat, ar fi potrivit ca experții să se coordoneze începând de acum, pentru a împărtăși protocoalele și pentru a pune datele la comun, cu scopul de a trage concluzii folositoare, scrie Vox.
„Imaginați-vă ce se va întâmpla când aceste studii generează rezultate, fiecare cu propria populație, fiecare criteriu de eligibilitate sau procedură de validare”, a scris Natalie Dean, profesor asistent de biostatistică la Universitatea Florida, în revista Bature.
„Dacă nu vrem ca răspunsurile finale să fie un puzzle, trebuie să acționăm acum și să vedem cum pot fi comparate și combinate”, a adăugat ea.