4 comentariiLa 20 ianuarie, șefa Secției de Oncologie din Suceava a fost arestată pentru luare de mită. Investigația a pornit de la denunțul familiei unui pacient. Acestuia i-ar fi fost amânat cu lunile tratamentul și aprobat doar după ce i-ar fi dat bani doctoriței, scria „Monitorul de Suceava”.
Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022 – ianuarie 2023, în mod repetat, doctorița ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora.
Solidaritatea medicilor cu colega arestată
Cazul nu a șocat doar prin frecvența cu care procurorii spun că oncologa primea bani și cadouri. La scurt timp după arestarea sa, 96 de medici care lucrează la Spitalul Județean de Urgență Suceava au făcut scut în jurul ei. Aceștia au semnat un memoriu de susținere a medicului, pe care l-au transmis Curții de Apel Suceava. În document, ei arată că primirea de daruri de la pacienți nu reprezintă luare de mită, fiindcă atunci doctorul nu condiționează actul medical. O astfel de percepție, ilegală, nu doar imorală, a dus la perpetuarea cutumei plicului în sistemul medical, au răspuns judecătorii.
În alt caz, un chirurg brașovean care fusese prins în flagrant delict că lua mită pentru o operație pe cord deschis a primit o sentință de doi ani și 11 luni de închisoare cu suspendare, o amendă penală de 14.000 de lei și interdicția de a profesa în sistemul public timp de un an. Judecătorii spun că nu au aplicat o sentință mai mare pentru că au ținut cont de competențele profesionale ale medicului.
O problemă de încredere
În cele mai multe cazuri însă, „plățile informale” nu ajung să fie anchetate, respectiv condamnate. Dincolo de a fi excepții, cele două exemple sunt simptomatice. Eurobarometrul din 2022 estimează nivelul „plicului” la 22% din populație, procent cu care România conduce topul european, depășind Bulgaria (19%).
Potrivit unui studiu sociologic, mai mult de 40% din populația adultă a României a fost implicată în acordarea de „plăți informale” pentru a primi atenție medicală.
Lipsa de încredere în instituțiile și personalul medical e terenul fertil pentru a continua practica „plicului” și altor forme de „plăți informale”. România are unul dintre cele mai mici niveluri de încredere în personalul medical la nivelul UE. Doar 55% dintre români tind să aibă încredere în medici și asistenți medicali, pe când 40% tind să nu aibă încredere, arată cel mai recent Eurobarometru pe opinie publică (vara lui 2022).
Normalizarea și lipsa consecințelor
„Sigur că practica a continuat. Nu este niciun motiv pentru care să se oprească”, spune Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Când personalul medical începe să ia plicuri la începutul carierei, are loc un proces de normalizare a actului în sine. Dintr-un act imoral, ilegal, devine obișnuit, cu atât mai mult cu cât consecințele sunt aproape inexistente.
Cherecheș consideră că o bună parte din vină o are justiția, care, cu mici excepții, nu pedepsește „plicul” în sistemul sanitar. „Numărul de cazuri care ajung în instanță și apoi la condamnare e suficient de aproape de zero ca să putem spune că nu există consecințe pentru actul de corupție din sistemul medical”.
Specialistul nu e mirat de faptul că mărirea salariilor nu a diminuat drastic practic. „Banii sigur sunt bineveniți, împreună cu aprecierea și cu prestigiul profesional, dar nu există niciun motiv să se înceteze luarea plicului, pentru că deja normalizarea profesională și etică a avut loc cu mult timp înainte”.
Și atunci care e soluția? „Singura modalitate e denormalizarea, adică, odată cu creșterea salariului, să fie o campanie de identificare, de urmărire, de cazuri publice, care să denormalizeze în mintea oamenilor actul de a lua și de a oferi plicul. Acest lucru nu s-a întâmplat”.
Doar „o activitate constantă a justiției” poate scoate plicurile din firescul sistemului de sănătate, consideră Răzvan Cherecheș.
Din păcate, atât Poliția, cât și Procuratura au rețineri în a aborda subiectul corupției din sistemul medical. E ca și cum polițiștii ar avea rețineri să dea amenzi pentru depășirea vitezei legale. Păi, de ce ar merge cineva cu viteza legală, din moment ce poți să mergi cu orice viteză și singurele consecințe sunt atunci când faci accident?
Comentariul lui Cherecheș e oglindit de decizia Tribunalului Brașov, într-un caz de luare de mită. Aici, un chirurg care cerea „atenții” de câte 2.000 de euro pacienților pe care îi opera a primit aproape trei ani de închisoare cu suspendare și numai pentru un an interdicția de a profesa în spitalele de stat, exceptând urgențele. Judecătorii spun că au ținut cont de competențele profesionale ale inculpatului: „Extinderea obligației pe o durată mai mare de un an nu ar deservi în realitate interesul societății de a avea în unitățile spitalicești de stat un medic cu specializarea inculpatului”. Altfel spus, medicul era prea important pe specializarea lui ca să suporte cu adevărat consecințele infracțiunii comise.
Colegiul Medicilor: „Rugăm pacienţii să renunţe la această practică”
„Condiţionarea actului medical de plata informală este o practică inacceptabilă, pe care Colegiul Medicilor din România o condamnă cu fermitate. Trebuie să subliniez faptul că, în acest moment, medicii au salarii mari şi nu există niciun motiv pentru ca ei să accepte plăţile informale”, a fost poziția președintelui Colegiului Medicilor (CM) din România, Daniel Coriu, după arestarea șefei Secției de Oncologie de la Suceava.
„Eurobarometrul publicat în vara anului trecut ne indică faptul că plata informală există şi este oferită de pacienţi în două situaţii diferite:
1. Recunoştinţa. Putem accepta faptul că un pacient îşi poate manifesta recunoştinţa faţă de medicul său pentru îngrijirea primită, pentru că medicul i-a salvat viaţa, dar această recunoştinţă trebuie limitată la ceva simbolic, nu plată informală. Actul medical este ceva nobil, un ajutor oferit unui om în suferinţă. Prin urmare, pe de o parte, plata informală va arunca o lumină nefavorabilă asupra actului medical. Pe de altă parte, aceste manifestări de recunoştinţă – ciocolată, cafea, miere etc. – pot fi considerate probe pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. Rugăm pacienţii să renunţe la această practică pentru a evita expunerea medicului la aceste riscuri.
2. În cea de-a doua situaţie, pacientul doreşte mai multă atenţie din partea medicului, vrea să fie sigur că medicul va face totul pentru sănătatea sa. Este o percepţie greşită a pacientului. Dacă pacientul simte acest lucru, ceva nu este în regulă în relaţia medic- pacient. În acest caz, trebuie să ceară o altă opinie şi avem o multitudine de alternative, nu există monopol. Un medic bun este un medic care acordă maximă atenţie pacientului său. Dacă pacientul simte că nu are această atenţie, pe care o merită, trebuie să schimbe medicul, nu să ofere plăţi informale.
Colegiul Medicilor din România promovează o relaţie corectă medic-pacient, bazată pe încredere şi respect reciproc”, mai arată comunicatul de presă al Colegiului, din 21 ianuarie.
Libertatea va continua dialogul despre plățile informale. Dacă ați fost în situația ca medicul să condiționeze un act medical, ne puteți scrie pe alexandra.nistoroiu@ringier.ro.
„Colegiul tinde să apere medicii, indiferent ce fac aceștia”
Specialiști în sănătate publică au comentat, pentru ziar, această reacție. „E poziția clasică a colegiului. Colegiul Medicilor tinde să apere medicii, indiferent ce fac aceștia. În alte țări, în momentul în care e documentat că un medic primește plăți informale, își pierde dreptul de liberă practică. Pandemia e cel mai bun exemplu: au fost medici cu poziții vehemente împotriva vaccinării și și-au păstrat dreptul la liberă practică. Colegiul Medicilor e un avocat care ia tot timpul partea medicilor”, a spus Răzvan Cherecheș.
Legat de sugestia Colegiului ca pacienții să aleagă pur și simplu alți medici, profesorul explică și de ce nu poți trata pacientul ca pe orice utilizator de servicii publice: „Vorbim de o populație vulnerabilă. Medicul are putere în situația respectivă. Nu e ca interacțiunea cu un funcționar de la primărie, în care, dacă nu-ți convine, te duci la ghișeul 2. Pacientul de multe ori simte că viața lui, sănătatea lui depind exclusiv de persoana căreia i s-a adresat, asta ne arată multiple studii”.
Marius Ungureanu, cercetător în Departamentul de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că, deși reacția Colegiului i se pare una echilibrată și apreciază condamnarea condiționării actului medical, instituția suprasimplifică atunci când spune că sunt doar două motivații pentru care pacientul oferă „plicul”.
„Pacientul îl hipnotizează și-i pune plicul cu bani în buzunar?”
„Această hipersimplificare din partea Colegiului nu ajută, pentru că prezintă trunchiat realitatea și o realitate care este favorabilă medicilor, ca grup. Există o multitudine de alte situații în care pacientul oferă plata informală. Condiționarea, de care CM se dezice și pe care o condamnă, nu este tot timpul una explicită. Nu mereu e nevoie ca un medic să spună: dacă nu-mi dai 500 de euro, nu te operez. Condiționarea e uneori implicită: programăm o operație și se tot amână. Nimeni nu spune că trebuie să-i dai bani, dar discuți cu colegul de salon și afli că trebuie să faci ceva ca să fii operat”, dă un exemplu Marius Ungureanu.
Ungureanu critică și faptul că reacția Colegiului aruncă întreaga responsabilitate pe umerii pacienților. „Rugăm pacienţii să renunţe la această practică pentru a evita expunerea medicului la aceste riscuri”, scrie CM.
Serios? Este vina pacientului că-l expune pe medic? Dar ce-i face, îl hipnotizează și-i pune plicul cu bani în buzunar?
Ungureanu a comentat pentru ziar:
„Colegiul pasează responsabilitatea la pacient, în condițiile în care în actul medical noi avem o asimetrie informațională și de putere. Și cel mai puțin puternic e pacientul. Când mergi la medic, ești vulnerabil, ai multe incertitudini, ultimul lucru pe care ți-l dorești e să nu fii tratat corespunzător, să fii ignorat… Cum să punem responsabilitatea pe pacient?”
Specialistul, care nu lucrează direct cu pacienți, spune că, din experiența colegilor săi, un simplu refuz al medicului face ca la următoarea interacțiune, pacientul să nu mai încerce să ofere bani sau cadouri. „Colegii clinicieni îmi spun: în momentul în care pacienții aud că eu nu primesc niciun plic și nimic altceva, nici ciocolată, bomboane, a doua oară, nici măcar nu mai oferă. Pentru că știu că nu accept”.
De ce nu a rezolvat creșterea salariilor problema
În anul 2018, salariile din sistemul medical au crescut cu procente între 70 și 172%. Chiar și-așa, Eurobarometrul din 2022 estimează nivelul plăților informale la 22% din populație, procent cu care România conduce topul european.
„Dacă ne uităm la literatura științifică, vedem că creșterile salariale nu rezolvă nicăieri problema, la fel cum nu au rezolvat nici problema migrației personalului medical, cum se tot vehicula acum mai mulți ani”, a spus Marius Ungureanu, pentru Libertatea. Fenomenul plății informale e determinat de mai mulți factori, astfel că nu e suficient să fie modificată o cauză, pentru a rezolva problema. „Creșterile salariale sunt binevenite, dar nu înseamnă că sunt un panaceu. Sunt multe alte elemente care trebuie rezolvate și adresate în mod transparent”.
Specialistul în politici de sănătate crede că principalul lucru care ne lipsește este o abordare instituțională. În absența ei, „totul se decide la nivel individual. Contează motivația cu care cineva s-a făcut medic, motivația cu care cineva decide în continuare să rămână medic, cum se raportează la relația medic-pacient. Unii poate consideră absolut firesc ca, indiferent de salariu, să existe un schimb de valoare în momentul în care are loc interacțiunea medic-pacient. Poate unii nu consideră că a primi un borcan cu miere e același lucru cu a primi un plic cu bani”, explică Ungureanu. El crede că instituția care ar trebui să reglementeze nuanțat toate aceste situații diferite este Colegiul Medicilor.
Cealaltă parte a plății informale: de ce dau pacienții „atenții”
În 2020, Bianca Buligescu, cercetătoare în politici publice la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, a studiat plata informală din perspectiva pacienților. Ea a descoperit că, de multe ori, „pacientul percepe plata informală ca pe o garanție”, o asigurare socială pentru viitoarele sale nevoi de sănătate.
„E ca o relație în care investește nu numai acum, dar și pentru viitor. Vor să se asigure că vor primi un tratament corespunzător”, a explicat cercetătoarea.
„Un procent mic de plăți informale sunt solicitate. Cea mai mare parte din ele sunt cele prin care pacientul ori își manifestă recunoștință, ori își «cumpără» liniștea mentală. Face tot ce ține de el ca să se asigure că medicul se va gândi la binele lui în primul rând”, explică și Răzvan Cherecheș.
„Mai e și o altă ipoteză: a plăților informale ca recunoștință pentru medic. Medicul ți-a făcut darul de a te face bine și tu te simți obligat să-i faci și lui un dar. Noi avem o cultură a gratitudinii. Când ești pacient și nu știi dacă o să scapi sau nu, sau ce se întâmplă cu tine, ești în mâinile medicului. Și te uiți mereu către el ca spre un salvator”, a adăugat Buligescu. Potrivit studiului său „Informal payments in Romanian Healthcare System”, există o corelație pozitivă între percepția furnizorilor de asistență medicală ca fiind corupți și actul de a face plăți informale. Cu toate acestea, rămâne neclar sensul relației: dacă persoanele care au efectuat plăți informale au o percepție mai accentuată a sistemului ca fiind corupt sau percepția asupra sistemului ca fiind corupt îi determină pe indivizi să facă plăți informale.
Un alt aspect interesant din studiul său ține de influența istoriei comuniste. „Dacă trecutul comunist influențează plățile informale, ne-am aștepta ca grupele de vârstă mai mari ale populației să fie mai probabil să facă plăți informale. Potrivit rezultatelor noastre, cohortele mai tinere sunt mai probabil să facă plăți informale”.