Mii de experți din domeniul sănătății s-au alăturat unei mişcări globale antilockdown, denunţând posibilul impact devastator al izolării asupra societăţii

Experţii antilockdown spun că această abordare a dat naştere unor „îngrijorări grave” şi cer ca măsurile de protecție să se concentreze asupra persoanelor vulnerabile, în timp ce oamenii sănătoși să-şi urmeze cursul normal al vieții. 

Nu toți specialiștii din domeniul sănătății sunt de acord cu această ipoteză. Criticii spun că o abordare mai țintită ar face, dimpotrivă, mai dificilă protejarea persoanelor vulnerabile. În plus, riscul unor complicații pe termen lung din cauza noului coronavirus i-ar putea aduce și pe alții în zona de risc. 

Mișcarea antilockdown „Great Barrington Declaration”. Ce semnale de alarmă trage

Mișcarea împotriva lockdown, cunoscută sub numele „Great Barrington Declaration” (Marea Declarație Barrington), a pornit din Statele Unite ale Americii, dar preia inclusiv argumente dintr-o scrisoare semnată de mai mulți medici din Marea Britanie.

66 de medici din Regat, printre care şi doctori celebri precum Dr Phil Hammond şi Dr Rosemary Leonard, dar şi personalități din cadrul Asociației Medicale Britanice și din mediul universitar, i-au scris ministrului sănătății și i-au spus că atunci când se iau decizii politice nu se acordă suficientă atenție „consecințelor non-COVID”.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Până acum, Declarația Barrington a fost semnată de aproape 6.000 de oameni de știință și experți din întreaga lume, dar și de circa 50.000 de alte persoane. Semnatarii susţin că menținerea unor politici de lockdown până la apariţia unui vaccin anti-COVID ar provoca „neajunsuri ireparabile, iar categoriile cele mai defavorizate ale populației vor fi afectate în mod disproporționat”. Sunt menționate în acest sens o scădere a ratei de vaccinare a copiilor și agravarea bolilor cardiovasculare și a cancerelor.

Semnatarii mai spun că riscul de COVID este de 1.000 de ori mai mare în cazul persoanelor în vârstă care prezintă și comorbidități, în timp ce copiii sunt afectaţi mai mult de gripă decât de coronavirus.

Ce măsuri sunt propuse

În Declarație sunt recomandate și o serie de măsuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile:

• testarea regulată a personalului din azilele de bătrâni și folosirea cât mai mult posibil a unor angajați care deja au căpătat imunitate;
• celor bătrâni să li se aducă acasă cumpărăturile, iar întâlnirile lor cu ceilalți membri ai familiei să aibă loc afară;
• măsurile simple de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și statul acasă atunci când ești bolnav, ar trebui să fie aplicate de toată lumea;

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

De asemnea, în această declarație se regăsesc și câteva solicitări:

• tinerii care nu sunt în zona de risc ar trebui să fie lăsați să lucreze normal;
• școlile și universitățile ar trebui să rămână deschise pentru predarea față în față;
• evenimentele sportive și activitățile culturale să fie reluate, iar restaurantele redeschise.

Ce obiecţii au alți experți cu privire la Declarația „anti-lockdown”

Deși este „bine intenționată”, Declarația are defecte de natură etică, logistică și științifică, susțin unii specialiști.

De exemplu, aceștia subliniază că persoanele vulnerabile se găsesc în toate zonele societății și trebuie tratate egal.

Mai mult, au apărut relatări despre persoane care au avut parte de o convalescență îndelungată, chiar dacă s-au confruntat cu forme moderate de COVID-19. Oamenii s-au plâns luni în șir de oboseală și de dureri articulare.

În acelaşi timp, alți experți spun că nu este clar dacă imunitatea de grup poate fi atinsă în cazul noului coronavirus.

„Ar fi nevoie de o imunitate de naturală, de durată, pentru această boală. Şi nu ştim cât de eficientă sau de durată va fi imunitatea postinfecție a oamenilor”, spune dr. Simon Clarke, expert în biologie celulară la Universitatea din Reading, Anglia.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News