Experții climatici, șocați de amploarea inundațiilor din Germania: „Aceasta este noua normalitate”

După valul mortal de căldură din Canada și SUA de acum două săptămâni, când temperaturile au crescut la 49,6 grade Celsius, potopul din Europa centrală stârnește noi temeri că încălzirea globală cauzată de activitatea oamenilor face ca vremea extremă să fie chiar mai rea decât se estimase anterior.

De precipitații și inundații au fost afectate și Belgia, Luxemburg, Olanda sau Franța, dar Germania a fost cel mai greu lovită.

Recordurile de precipitații au fost doborâte miercuri și joi într-o zonă foarte mari a bazinului Rinului, iar consecințele au fost devastatoare.

Zeci de mii de case au fost inundate, rețeaua electrică și cea de telefonie, întrerupte. Cel puțin 100 de persoane au murit în Germania, potrivit autorităților, iar bilanțul este în creștere.

Oficial, în jur de 1.300 de persoane sunt date dispărute, dar este posibil ca multe dintre acestea să fie în siguranță, motivul pentru care nu pot fi contactate fiind căderea rețelelor de telefonie.

Zone mari din landurile Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia au fost inundate cu 148 de litri de ploaie pe metru pătrat în 48 de ore, într-o regiune unde nivelul obișnuit este de 80 de litri în întreaga lună iulie, potrivit The Guardian.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Orașul Hagen a declarat stare de urgență după ce râul Volme a ieșit din matcă și apele s-au ridicat la un nivel întâlnit doar de patru ori în ultimul secol.

Experții spun că această vreme extremă putea fi întâlnită o dată la o generație, dar că acest lucru ar putea să se întâmple mai des în viitor – și cu o intensitate mai mare – un semn că schimbările climatice ne afectează deja viețile.

„Complet neobișnuit”

„În mod normal, vedem vreme ca asta doar iarna”, a declarat Bernd Mehlig, oficial din domeniul mediului din Renania de Nord-Westfalia, pentru postul public WDR, citat de Deutsche Welle.

„Un fenomen ca acesta, cu astfel de intensitate, este complet neobișnuit în timpul verii”, a adăugat el.

„Acesta este noua normalitate”, a observat și Johannes Quaas, meteorolog la Universitatea Leipzig.

„Schimbările climatice modifică și definiția vremii normale. Ne apropiem încet de un nou normal, care include tipare diferite de precipitații”, a subliniat el.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Dieter Gerten, profesor de climatologie și hidrologie la Institutul de Cercetare pentru Impact Climatic din Postdam, a declarat și el pentru The Guardian că este uimit de cât de mult a fost depășit precedentul record de precipitații.

Gerten, care a crescut într-un sat din regiunea afectată de inundații, a spus că localitatea s-a confruntat ocazional cu inundații, dar niciodată ca acum.

Precipitațiile de vara trecută, spre exemplu, au fost importante, dar au afectat o zonă mai mică, iar furtunile din iarnă nu au ridicat nivelul râurilor la cote periculoase.

„Evenimentele de săptămâna aceasta sunt total neobișnuite pentru această regiune. Au durat foarte mult și au afectat o regiune foarte mare”, a concluzionat el.

Toate extremele vor deveni și mai extreme

Oamenii de știință vor avea nevoie de mai mult timp pentru a analiza modul în care activitatea omenească a făcut ca astfel de incidente să fie mai posibile. Dar recordul de precipitații se înscrie într-o tendință globală.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

„Odată cu încălzirea globală ne așteptăm ca toate extremele hidro-meteorologice să devină și mai extreme. Ce am văzut în Germania se înscrie în această tendință”, spune pentru The Guardian Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind schimbările climatice.

Și asta pentru că temperaturile tot mai mari fac ca fenomenele meteorologice extreme să fie mai intense.

Explicația este simplă. Când aerul se încălzește, el conține mai multă umezeală, un fenomen pe care oamenii de știință l-au descoperit în secolul XIX, scrie Deutsche Welle. O creștere cu un grad a temperaturii crește capacitatea aerului de a menține umezeală cu 7%.

Creșterea temperaturilor globale duce și la o evaporare mai rapidă a apei din mări și lacuri sau ape curgătoare – provocând automat precipitații mai extreme și furtuni mai puternice.

„Precipitațiile cu care ne-am confruntat în Europa în ultimele zile sunt fenomene de vreme extremă ajutate de schimbările climatice – iar acest fenomen va fi și mai extrem din cauza încălzirii”, a declarat Friederike Otto, de la Institutul pentru Schimbări de Mediu la Universitatea Oxford.

„O țară industrială precum Germania se încălzește de două ori mai repede decât media globală”, a mai spus și Johannes Quass, meteorologul de la Universitatea Leipzig.

„Asta înseamnă că șansele de precipitații puternice sunt cu 20% mai mari în comparație cu secolul XIX și cu 10% mai mari decât în momentul în care m-am născut”, a adăugat el.

Prognozarea vremii extreme nu este neapărat dificilă, dar este totuși aproape imposibil să prezici unde anume va cădea o cantitate-record de precipitații, ca în cazul Germaniei.

Asta înseamnă că va fi mai dificil pentru localnici să se pregătească pentru dezastru și să limiteze pagubele.

În plus, odată cu distrugerea vegetației și a altor bariere naturale, multe zone naturale inundabile au dispărut.

Iar viitorul pare clar, cel puțin pentru unii oameni de știință. „Atâta vreme cât continuăm să emitem CO2, vom continua să vedem astfel de ploi puternice”, spune Quass.

Subiect de campanie electorală

Inundațiile au avut un impact imediat și asupra campaniei electorale din Germania, înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, notează Politico.

Armin Laschet, candidatul partidului Angelei Merkel la funcția de cancelar, a încercat să deschidă rapid discuția pe tema schimbărilor climatice, un subiect dominat în general de partidul Verzilor.

„Ne vom confrunta cu astfel de evenimente tot mai des, iar asta înseamnă că trebuie să grăbim măsurile de protecție climatică la nivel național, european și global”, a spus Laschet, care este și premier al landului Renania de Nord-Westfalia.

Totodată, el a respins sugestiile că și-a schimbat tonul inițial mai sceptic, în unul mai favorabil măsurilor necesare pentru reducerea efectelor încălzirii globale.

„Vom renunța la cărbune, vom închide șapte termocentrale anul viitor. Și vă pot spune, nu este o situație plăcută pentru un premier să iasă în fața minerilor și să spună că locurile lor de muncă vor fi tăiate”, a explicat Laschet.

Urmărește-ne pe Google News