ComenteazăPe 24 martie, Inițiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei (GEPI) – un parteneriat public-privat între peste 200 de guverne naționale și organizații precum Fundația Bill & Melinda Gates, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) – a recomandat oficial sistarea campaniilor de vaccinare la nivel global până în mai, cel puțin.
Două zile mai târziu, OMS a extins recomandarea pentru toate campaniile de vaccinare în masă. Toate, bineînțeles, din cauza epidemiei de COVID-19.
“Orice campanie de vaccinare în masă e complet opusă ideii de distanțare socială”, explică Alejandro Cravioto de la Facultatea de Medicină a Universității Naționale Autonome a Mexicului și președintele Grupului Experților de Consultanță Strategică pentru Imunizare (SAGE), din cadrul OMS.
Deși astfel de campanii implică întreruperea carantinei și un contact între personalul medical și copiii plus părinții acestora, ceea ce ar facilita răspândirea virusului, amânarea vaccinării nu este o măsură luată ușor. Orice întreruperi ale campaniilor de vaccinare aduc riscul revenirii unor boli ținute sub control până acum. Acest risc crește atât cu numărul celor nevaccinați, cât și cu durata cu care este amânată vaccinarea.
La nivel global, aproximativ 13,5 milioane de copii nu au fost vaccinați contra unor boli precum poliomielită, rujeolă, HPV, febră galbenă, holeră și meningită din cauza acestei sistări, explică Seth Berkley, epidemiolog și director al Alianței Vaccinurilor.
Acest număr va continua să crească și va avea consecințe imense pentru mult timp după pandemie. Povara acestei decizii va fi cu atât mai greu de cărat, cu cât sistemele de sănătate deja sunt împinse la maximum în multe țări din cauza virusului SARS-CoV-2.
Aproximativ 23 de țări și-au întrerupt deja campaniile de vaccinare contra rujeolei, iar Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor estimează că 78 de milioane de copii vor fi afectați de această măsură.
Cu încă 16 țări care dezbat sistarea vaccinării, consecințele pot fi tragice. Rujeola este extrem de infecțioasă și are o rată de mortalitate între 3% și 6%, chiar mai mare printre copiii subnutriți sau malnutriți. Se estimează că rujeola a infectat 10 milioane și a ucis 140.000 de persoane în 2018.
Poliomielita este una dintre cele mai îngrijorătoare boli în acest context, adaugă Berkley, întrucât efortul de eradicare completă a virusului a fost dat peste cap în Afganistan, Pakistan și zone din Africa, unde utilizarea unui vaccin oral (mai ieftin, dar mai puțin sigur) a permis apariția unei noi tulpini.
Poliomielita este cauzată de un virus extrem de infecțios, care poate, practic, să se transmită la toți membrii unei comunități prin consum de apă sau alimente contaminate.
În 1% din cazuri, poliomielita duce la distrugerea neuronilor motori și la paralizie, fiind fatală în cazul în care această paralizie se extinde până la mușchii diafragmei, cei care permit respirația.
Republica Democratică Congo este singura țară care își continuă în prezent campania de vaccinare contra rujeolei. Congo se luptă cu cel mai mare focar al acestei boli din lume, cu 340.000 de cazuri confirmate și un număr estimat de 6.500 de decese infantile.
Ambele organizații subliniază că imunizările de rutină ar trebui să continue pe cât posibil pe perioada epidemiei – cu alte cuvinte, încă ar trebui să ne ducem copiii la vaccinat, dacă este posibil. Campaniile de vaccinare în masă sunt eforturi extraordinare de eradicare a unui focar prin vaccinarea populației afectate.
Țările cu sisteme slabe de sănătate adesea nu dispun de echipamentul de protecție sau de numărul de cadre medicale necesare pentru a lupta și cu COVID-19, și cu astfel de campanii de vaccinare în același timp.
“Suntem prinși între două situații oribile”, explică Michael Zaffran, directorul GEPI. “Dacă mergem din ușă în ușă să livrăm vaccinul oral, expunem atât comunitatea, cât și sistemul de sănătate la riscul de infecție cu coronavirus. Dacă oprim aceste campanii, GEPI va putea să-și folosească resursele, inclusiv sisteme de monitorizare și zeci de mii de cadre medicale, pentru a ajuta contra COVID-19. Nu avem de ales; nu vrem ca programul nostru să fie responsabil de înrăutățirea epidemiei”.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu în fiecare zi mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.