ComenteazăÎn fiecare săptămână, un grup de epidemiologi din SUA se reunește pe Zoom pentru o discuție dedicată integral indiciilor privind apariția unor noi variante ale cotronavirusului.
„E ca starea vremii”, explică William Hanage, un epidemiolog la Harvard TH Chan School of Public Health. Pe vremuri, el și colegii lui vorbeau despre varianta Gamma sau despre Alpha. „Acum, totul este despre Delta”, spune specialistul.
De când a fost descoperită pentru prima dată în India, în decembrie 2020, varianta Delta s-a extins peste tot în lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 99,5% dintre toate secvențierile genetice derulate în diverse țări au dezvăluit doar varianta Delta.
În vreme ce noi variante continuă să apară, precum recenta AY.4.2 sau subvarianta Delta din Marea Britanie, despre care experții spun că ar fi cu 10-15% mai transmisibilă, ele sunt aproape identice cu varianta Delta, cu excepția unei mici mutații. Hanage vorbește despre aceste variante ca despre urmașii variantei Delta.
Dar motivul pentru care Hanage și colegii săi scanează bazele de date genetice din întreaga lume și se întâlnesc regulat pentru a discuta este acela că încearcă să prevadă ce s-ar putea întâmpla în viitor.
Este Delta varianta finală a COVID sau mai are virusul ceva de oferit? Este o întrebare la care oamenii de știință nu au un răspuns clar deocamdată.
O nouă super variantă?
O posibilitate este ca după seria dramatică de mutații, care au generat variantele Alpha, apoi Delta, virusul să sufere încet noi modificări care să îl ajute să evite sistemul imunitar. Acest lucru ar putea lua câțiva ani.
În vreme ce oamenii de știință spun că teoria se bazează în special pe speculații, unii consideră că acesta este totuși cel mai probabil scenariu.
„Anticipez că genul de evoluție pe care îl vom vedea este cea în care virusul evoluează gradual pentru a ocoli sistemul imunitar”, spune Francois Balloux, director la Institutul de Genetică de la University College London.
„În cazul gripei sau al altor coronavirusuri pe care le cunoaștem bine este nevoie de aproximativ zece ani pentru ca virusul să acumuleze suficiente mutații astfel încât el să nu mai fie recunoscut de sistemul imunitar”, explică expertul.
Alternativa este o apariție bruscă a unei noi variante, cu proprietăți mult mai periculoase în ceea ce privește transmisibilitatea și evitarea anticorpilor.
Ravi Gupta, profesor de microbiologie clinică la Universitatea Cambridge, spune că aceste tulpini se numesc „super variante” și crede că există 80% șanse ca una nouă să apară. Întrebarea este când anume.
„Acum avem o epidemie Delta”, spune Gupta.
„Această variantă Delta Plus este relativ micuță, în comparație cu cea despre care vorbesc eu. Are două mutații față de varianta originală Delta și nu cred că sunt îngrijorătoare, iar ea nu s-a extins mult în alte țări. Dar este inevitabil faptul că va exista o altă variantă semnificativă în următorii doi ani și că aceasta va intra în competiție cu Delta și ar putea să o depășească”, explică expertul.
Suficient spațiu pentru noi mutații
Există mai multe scenarii care pot genera o astfel de variantă.
În timpul celei de-a doua jumătăți a lui 2020, epidemiologii au început să observe semnele unui fenomen îngrijorător , cunoscut drept recombinare virală, în care diferite variante ale Sars-CoV-2 și-au combinat mutațiile și au format o nouă tulpină.
Din fericire, Gupta spune că această recombinare nu se întâmplă foarte des. Dar ea rămâne o posibilitate pentru apariția unei noi variante, în special în regiunile lumii unde există o mare parte a populației nevaccinată.
Al doilea scenariu este cel al unei serii majore de mutații, care ar putea genera o variantă îmbunătățită a Delta sau chiar o variantă nouă. Experții consideră că există suficient spațiu rămas pentru o astfel de posibilitate.
„În vreme ce variantele recent apărute sunt variații ale Delta, virusul are totuși un potențial de a evolua în viitor”, spune Gideon Schreiber, profesor de științe biomoleculare la Weizmann Institute of Science din Israel.
În ultimele săptămâni, unii oameni de știință și-au exprimat temerile că noile pastile antivirale, în special Molnupiravir, de la Merck, ar putea contribui activ la evoluția virusului.
Gupta spune că o problemă mai mare, una ce ar putea genera o super variantă, este rata ridicată de infectare din mai multe țări, inclusiv din Marea Britanie, cauzată de capacitatea variantei Delta de a se răspândi inclusiv printre persoanele vaccinate.
„Cu cât există mai multe infectări zilnice cu atât sunt mai mari șansele ca cineva, un pacient X, să se infecteze și să nu fie capabil să scape de această infecție, din cauza problemelor de imunitate. Prin urmare ajunge să trăiască cu infecția timp de mai multe zile, are niște anticorpi, pentru că există un efect parțial al vaccinului, iar virusul ajunge să învețe cum să ocolească acești anticorpi, apoi se transmite mai departe”, explică expertul.
Gupta a publicat anul acesta o lucrare în care a arătat cum s-ar putea produce acest proces în pacienții foarte bolnavi care au primit tratament cu plasmă convalescentă extrasă de la persoane care au învins virusul și au deci anticorpi. Pentru că sistemul imunitar al acestor pacienți nu este capabil să învingă virusul nici după acest tratament, patogenul evoluează și învață să ocolească anticorpii.
S-a speculat de altfel că folosirea plasmei convalescente la începutul pandemiei ar fi responsabilă pentru apariția unor noi variante.
Varianta dominantă
Epidemiologii încearcă acum să construiască un model pentru a afla cum ar putea arăta o nouă super-variantă.
Deocamdată, mutațiile semnificative ale virusului i-au crescut transmisibilitatea.
Hanage explică că unul dintre motivele pentru care Delta a avut un impact atât de mare este acela că se multiplică extrem de repede în celulele umane, înainte ca sistemul imunitar să poată răspunde. Drept rezultat, persoanele infectate cu Delta poartă în nas de 1.200 ori mai multe particule virale decât purtau persoanele infectate cu variantele originale. De asemenea, dezvoltă simptome cu două-trei zile mai repede.
Acesta este un rezultat al selecției naturale. Diverse copii ale virusului apar în timp, dar cele care supraviețuiesc și devin dominante sunt cele care sunt mai capabile să infecteze noi oameni.
Totuși, în țările în care proporția nevaccinaților se reduce constant, acest lucru s-ar putea schimba. Variantele care pot ocoli anticorpii ar putea deveni cele dominante, ceea ce înseamnă tototdată că viitoarea super variantă va fi mai capabilă să evite măcar parțial răspunsul imunitar.
„Variantele virale care supraviețuiesc și devin dominante diferă în funcție de stadiul în care se află pandemia”, spune Hanage. „Deocamdată a fost mai important pentru virus să se transmită la cât mai mulți oameni neprotejați. Dar acest lucru se va schimba”, adaugă expertul.
În vreme ce acest lucru ar putea suna înfricoșător, vestea nu este neapărat una rea. Pentru că vaccinurile COVID sunt totuși produse cu ideea eovulției în minte, specialiștii nu se așteaptă ca ele să fie complet depășite de o nouă variantă.
În plus, există deja o nouă generație de vaccinuri care au fost dezvoltate. Producătorul Novavax speră să obțină aprobare pentru serul său în următoarele luni, în vreme ce alte vaccinuri vor apărea pe piață în următorii ani.
Karin Jooss, vicepreședinte executiv al companiei farmaceutice Gritstone, care dezvoltă un vaccin de generația a doua, spune că firma ei analizează toate variantele existente în prezent și dorește să genereze un răspuns imunitar împotriva tuturor acestor variante.
Epidemiologii spun în același timp că omenirea nu trebuie să se bazeze doar pe vaccinuri.
Gupta crede că chiar în condițiile în care oamenii învață să trăiască cu virusul, o serie de restricții minime trebuie să existe.
Este o filosofie cu care colegii săi sunt de acord. „Vrem să limităm numărul de oportunități pe care virusul îl are pentru a arunca zarul”, spune Hanage.