ComenteazăLeul a continuat să scadă și joi, ajungând la 4,6764 lei în raport cu euro, după ce și miercuri a înregistrat o scădere. Raportul leu/euro înregistrat joi este cel mai mic nivel din 1999, anul din care euro a intrat pe piețele internaționale.
Concomitent, indicele ROBOR la trei luni a scăzut joi de la 2,90% la 2,88%, minimul ultimelor șapte luni.
Variații pe piețele financiare
„Am avut, în ultima perioadă a anului trecut, o anumită stabilitate a cursului, cu variaţii de 1%, maximum, între 4,62 şi 4,67. Această stabilitate a fost ca urmare a unor indicatori fundamentali îmbunătăţiţi, cum ar fi rata inflaţiei (de 3,43% în luna noiembrie 2018 – n.r.).
De asemenea, am avut o anumită stabilitate, în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, vorbim de ROBOR, inclusiv de o marjă pozitivă, comparativ cu alte zone.
De la 1 ianuarie 2019, am avut noi măsuri care au intrat în vigoare, care schimbă datele pe cele două pieţe, atât piaţa valutară, cât şi cea interbancară, cu ROBOR, pentru că cele două pieţe sunt strâns corelate.
Vedem variaţii pe ambele pieţe acum – se caută noi niveluri de echilibre, în funcţie de cererea şi oferta existente în piaţă, în noul context dat. În aceste condiţii de maximă incertitudine, rolul Băncii Naţionale este de a încerca să atenueze eventualele mişcări excesive care pot apărea pe cele două pieţe. Aceasta este funcţia Băncii Naţionale”, a declarat Dan Suciu, pentru Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că instituţia nu comentează intervenţiile pe curs sau pe ROBOR.
„Taxa pe lăcomie” și celelalte măsuri luate de Guvern
Guvernul a introdus la finele luni decembrie 2018 „taxa pe lăcomie„, care trebuie plătită de către bănci atunci când indicele ROBOR trece de 2%. Executivul a estimat că va strânge 3,6 miliarde de lei din această taxă.
Pe lângă aceasta, autoritățile au mai impus o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, o alta tot de 2% în sectorul jocurilor de noroc și una de 3% în telecomunicații.
De asemenea, Guvernul a introdus noi cerințe pentru fonduri de pensii de la Pilonul II și vrea ca cei 7 milioane de români care au conturi la acesta să „opteze” între acest sistem și pensiile de stat.