Autoritățile române explică ce au făcut în cazul româncei care a dat în judecată statul danez după ce acesta i-a luat fiul

Autoritățile române au transmis autorităților daneze, în luna septembrie 2015 (n.r. – pe atunci băiatul avea vârsta de 1 an și jumătate), cu sprijinul MAE, cererea privind repatrierea minorului în România, împreună cu propunerea privind instituirea plasamentului acestuia în familia bunicii materne, după revenirea în România.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din România (ANDPDCA) pentru Libertatea:

Născut între două autorități 

Autoritățile daneze au intervenit imediat după nașterea copilului, deoarece mama și bebelușul se aflau pe teritoriul lor. “Pe fondul unor probleme de sănătate ale mamei” au decis plasarea copilului în cadrul unei familii daneze, menționează ANDPDCA. Ulterior, în loc ca băiețelul, cetățean român, să fie repatriat și integrat în familia sa extinsă, așa cum au solicitat autoritățile române, el a fost plasat într-o familie daneză, unde trăiește și în prezent.

În lipsa comunicării din partea autorităților daneze, ANDPDCA “a inițiat inclusiv procedura de solicitare a transferului cazului în România, în baza Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996.

Precizează  ANDPDCA:

În luna martie 2020, ANDPDCA a primit un răspuns de la autoritățile daneze, care “au comunicat decizia privind menținerea măsurii de protecție instituită față de copil pe teritoriul danez, invocând stadiul dezvoltării sale fizice, emoționale și psihice, argumentând că o posibilă schimbare a mediului familial, în acest moment, poate avea, în opinia specialiștilor danezi, un posibil efect traumatizant asupra minorului”.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

DOCUMENT: Întregul răspuns al ANDPDCA la solicitarea ziarului

Și Ministerul Afacerilor Externe precizează pentru ziar faptul că “Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din România a înaintat, încă din anul 2015, o solicitare de repatriere și de restabilire a domiciliului minorului la familia extinsă din România, însă această cerere a fost respinsă la sfârșitul lunii februarie 2020 de autoritățile daneze”.

DOCUMENT: Întregul răspuns MAE, la solicitarea ziarului Libertatea  

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

În același timp, astăzi, 21 aprilie, în Danemarca a avut loc o audiere în care s-a decis ca de acum înainte Hermina să-și vadă fiul, sub supraveghere, o oră la fiecare trei luni. Înainte de această decizie, femeia avea dreptul la vizite, tot sub supraveghere, preț de o oră, lunar. 

Autoritățile au spus că felul în care se comportă Hermina cu fiul său pe parcursul vizitelor îl afectează pe acesta.

Per Justesen, avocatul Herminei:

Apărarea Herminei menționează că mama încearcă să contureze o relație între ea și fiul ei, într-un mediu stresant pentru amândoi. 

“Va fi foarte dificil, dar am contestat decizia”, a mai precizat avocatul Herminei, pentru Libertatea. 

Libertatea a trimis mai multe solicitări autorităților daneze, dar până în acest moment, acestea au refuzat să ofere detalii, pe motiv că este vorba despre date cu caracter personal. 

DOCUMENT: Răspunsul autorităților daneze la solicitările ziarului 

Întreaga poveste, aici. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro