Unde au dispărut angajații care și-au pierdut joburile în pandemie? Explicațiile celui mai mare site de recrutare din România

Zboruri întârziate sau anulate, cozi la check-in sau la bagaje. Aceasta-i realitatea din aeroporturile din Europa sau SUA. Criza de personal se resimte și în magazinele din malluri sau din supermarketuri, unde numărul de casieri sau vânzători este la limită, iar angajații din zona raioanelor de produse aproape că au dispărut. Afișele de la intrare cu „Angajăm personal” au devenit parte din decor.

Unde au dispărut angajații din aeroporturi și magazine? Libertatea a încercat să obțină câteva răspunsuri de la specialistul în resurse umane Bogdan Badea, șeful celui mai mare portal de joburi din România.

Libertatea: De ce a apărut această criză de personal din aeroporturi, magazine sau din domeniul HoReCa? Unde au dispărut angajații?
Bogdan Badea: Criza de personal este mai mare în domeniile afectate cel mai puternic de pandemie. Primele cifre oficiale arată că în domeniul transportului public aerian, de exemplu, 58,5% din angajați au fost restructurați. Au fost concediați aproape 190.000 de piloți și stewardese. Plus personalul auxiliar. Și vorbim de un domeniu suprareglementat, unde inclusiv angajatul care verifică bagajele trebuie să aibă un standard înalt de pregătire.  

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

– Și companiile nu mai vor să revină la numărul de angajați de dinainte de pandemie? Nu mai vor să angajeze?
– În condițiile în care viața și-a reintrat în normal și lumea a început din nou să călătorească precum înainte de pandemie, companiile au nevoie de tot personalul ca să poată funcționa normal, dar nu reușesc să-și recupereze angajații restructurați! 

„Cei restructurați nu se mai întorc la vechiul loc de muncă”

– De ce nu reușesc companiile să-și recupereze personalul pe care l-au pierdut în pandemie? Unde au dispărut angajații?
– Nu au dispărut. Pur și simplu, cei mai mulți dintre ei nu mai vor să se întoarcă. S-au reprofilat în pandemie, și-au găsit un alt loc de muncă în domenii apărute în pandemie sau în cele care au continuat să funcționeze. Pe mulți îi regăsim în serviciile din online.

– Același lucru se întâmplă și cu personalul din zona de retail sau HoReCa?
– Exact același lucru. Pe mulți angajați restructurați în pandemie îi găsim acum în domeniile care au explodat în pandemie, cum sunt curieratul sau joburi online pe care le pot presta de acasă. Un angajat din HoReCa și care acum lucrează de acasă nu mai dorește să revină la fostul loc de muncă, chiar dacă acolo bacșișul îi aducea un venit mai mare. Preferă liniștea, stabilitatea și, de ce nu, timpul mai mare alocat vieții personale. Forța de muncă nu a dispărut, ci doar harta ei se redesenează. În pandemie au apărut mai multe curente.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

 Fenomenul pensionării anticipate și cel al demisiilor

– Despre ce curente vorbiți?
– Pensionarea anticipată. În țările unde forța de muncă a beneficiat de mai multe ajutoare de stat, nu este cazul României, un număr important de oameni cu vechime în câmpul muncii au ales să se pensioneze chiar dacă nu aveau vârsta. Au renunțat pur și simplu la jobul de zi cu zi. Și la noi s-a întâmplat asta, dar la o scară mai mică. Sunt cei care și-au vândut apartamentul de la oraș și și-au cumpărat o căsuță la țară și se simt mai fericiți dacă cresc o găină și au o grădină de legume. 

Un alt fenomen care a luat amploare în pandemie este cel de burnout. Foarte mulți angajați își dau demisia. În Statele Unite, statistica arată că s-a ajuns la 3% de demisii pe lună din numărul total de angajați. Se înregistrează aproape 6 milioane de demisii într-o lună. Sunt cei care își schimbă foarte des jobul sau pur și simplu nu mai vor să muncească. Și mai este o categorie de angajați care încă nu a revenit pe piața muncii.

– Care anume?
– Sunt cei care în pandemie au renunțat la job și la plata unei bone ca să stea acasă cu copiii. Ei încă nu s-au decis să se întoarcă în câmpul muncii.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

„Angajații dictează ritmul de lucru și locul de muncă”

– Și cum arată atunci viitorul apropiat?
– Viitorul va fi unul cu fluctuații mari de personal în zonele de activitate cu salarii mici și în rândul forței tinere de muncă, unde există o instabilitate la nivel mental. Ei renunță foarte ușor la job, nu se atașează de locul de muncă. Acum companiile se confruntă cu o instabilitate de personal extrem de periculoasă pentru viitorul businessului. 

În plus, angajații au început să dicteze ritmul de lucru și locul de muncă. Angajații care au putut munci de acasă în pandemie nu mai vor să revină la munca de la birou. Unele firme au recurs la un compromis, la program hibrid. Tot așa a apărut și săptămâna de muncă de 4 zile. România și Belgia sunt singurele țări din Uniunea Europeană unde se reglementează săptămâna de 4 zile lucrătoare a 10 ore pe zi. Adică tot 40 de ore de muncă pe săptămână. Restul statelor au adoptat 4 zile a 8 ore de muncă pe săptămână. Acum, orice discurs antiflexibilitate a muncii te marginalizează.  

„Ca să-și loializeze angajații, companiile vor trebui să crească salariile cu 10-20%”

– Există o tendință a angajatului de a munci mai puțin?
– Pandemia nu a schimbat doar economia. Ea și-a lăsat amprenta și la nivel uman. Pandemia ne-a determinat pe toți să ne regândim stilul de viață, felul cum trăim. Să prețuim mai mult timpul liber. Dar în România, aceste fenomene declanșate sau intensificate de pandemie nu au atins încă ritmul celor din vestul Europei sau din Statele Unite, pentru că noi nu avem confortul lor financiar. Efectele acestor fenomene vor putea fi estompate în multe domenii prin aplicarea de creșteri salariale, creșteri egale cel puțin cu rata inflației.

Probabil că până la sfârșitul anului, și companiile românești vor trebui să le aplice. Ca să poată atrage sau să-și mențină angajații, firmele vor trebui să mărească salariile cu 10-20%. Companiile care nu vor putea acoperi aceste creșteri salariale vor dispărea.

Vom avea companii care se vor menține la limita supraviețuirii sau care vor prospera. Economia se remodelează, iar forța de muncă a devenit foarte ușor adaptabilă.

– Care joburi sunt mai căutate acum? Unde e cererea mai mare?
– Se caută angajați în toate domeniile, de toate specializările. Dar cele mai multe oferte sunt în zona de retail, în zona de call-center, în zona serviciilor online, care oferă posibilitatea muncii de acasă. Se caută mult angajații cu competențe în limbi străine. În industria de IT e cerere mare. Dar cea mai căutată meserie în prezent, în Europa, este în transporturi, cea de șofer profesionist. Mâine am putea plasa imediat 1.000 de șoferi cu salarii pornind de la 2.500 de euro până la 4.500 de euro pe lună. Este foame de șoferi.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro