ComenteazăUn partid anticorupție înființat în urmă cu câteva săptămâni a câștigat alegerile parlamentare de duminică din Bulgaria și are șanse să formeze o coaliție de guvernare pentru a depăși impasul politic în care vecina României se află de un an.
Totul a început în urmă cu mai bine de un an, când sute de mii de bulgari s-au strâns la Sofia și în alte orașe ale țării pentru a cere demisia guvernului condus de premierul de dreapta Boiko Borisov, pe care îl considerau vinovat de corupție și pentru starea generală a țării, cea mai săracă din UE.
Borisov, șeful partidului de dreapta GERB, a demisionat în cele din urmă, un executiv interimar a fost numit, dar formarea unei noi coaliții de guvernare s-a dovedit o sarcină imposibilă, în ciuda scrutinelor repetate.
„Acest fenomen a produs câteva partide-protest. O energie a protestelor. Doar că aceste partide nu au putut forma un guvern, de două ori anul acesta. Așa că oamenii s-au săturat de ele și au căutat pe cineva nou”, explică Ivailo Dicev, profesor de antropologie culturală la Departamentul de Istorie al Universității din Sofia și profesor asociat la Universitatea din Regensburg.
Unul dintre partidele care a părut a avea succes, pentru scurt timp, „Există un Astfel de Popor”, condus de showman-ului Slavi Trifonov, un cântăreț de manele, a încercat la rândul lui să formeze guvernul. Fără succes însă.
„Asta a făcut ca mulți oameni să fie dezamăgiți. Cei care au votat pentru Trifonov la alegerile precedente au mers acum la noul partid. Oamenii s-au săturat de partidele-protest care nu au putut face nimic”, spune Dicev.
Așa au intrat în scenă cei doi lideri ai partidului Continuăm Schimbarea – Kiril Petkov și Asen Vasilev.
„Acești tineri – doi prieteni, în vârstă de 40 și ceva de ani – au fost miniștri interimari. Și timp de câteva luni au arătat eficiență. Au identificat diverse măsuri dubioase ale fostului guvern, au oferit multe idei. Deci au arătat că nu sunt doar oameni care vorbesc și propun lucruri, ci au arătat că pot să și facă ceva”, spune profesorul.
Importantă, spune el, a fost imaginea pe care bulgarii și-au format-o despre ei.
„Amândoi vin din zona de afaceri, au studiat în străinătate, în America. Au această imagine a eficienței, sunt pro-occidentali, tineri și foarte optimiști. În vreme ce în restul spectrului politic vezi figuri triste, oameni negativi”, explică Dicev.
„Deci acești oameni au venit cu această imagine. Aș face comparația cu (Emmanuel) Macron, președintele Franței. El a venit cu aceste idei optimiste”, adaugă profesorul.
Slăbiciunea celorlalți a făcut posibilă victoria noului partid
Sondajele dinaintea scrutinului arătau că Continuăm Schimbarea ar fi trebuit să vină pe locul doi, oricum un rezultat bun pentru un partid atât de tânăr, dar chiar și așa, sondajele au fost contrazise.
„A fost o eroare mare. În jur de 13%, în unele cazuri. Ar fi trebuit să vină pe locul doi, iar pe locul întâi fostul partid de guvernare, cu vreo cinci puncte procentuale avans. În cele din urmă au venit ei pe locul întâi, cu trei puncte procentuale avans. Unul dintre motive este prezența mică la vot. A fost în jur de 40%, ceea ce reprezintă o problemă”, spune Dicev, cu referire la cea mai mică prezență la vot din ultimii 30 de ani de alegeri din Bulgaria.
Profesorul menționează și volatilitatea electoratului, în condițiile în care mulți oameni au decis în ultimul moment cu cine vor vota.
„Apoi, electoratul lui Slavi Trifonov nu este stabil. Mulți dintre suporterii săi au plecat spre Continuăm Schimbarea”, spune Dicev.
„Continuăm Schimbarea” a luat suficiente voturi și de la grupările de dreapta, strânse în coaliția Bulgaria Democrată.
„Alegătorii sunt dezamăgiți, deoarece dreapta continuă cu această luptă interminabilă cu comunismul. Vor lustrație și altele asemenea, care sunt chestiuni depășite și ar fi trebuit să aibă loc în anii 1990”, spune Dicev.
Nu în ultimul rând, victoria noului partid a venit și pe fondul slăbirii Partidului Socialist.
„Au primit puține voturi, în jur de 10%. Și asta pentru că socialiștii au adoptat în ultima vreme o tendință de a merge spre tradiții și naționalism. Sunt obsedați de homofobie”, spune Dicev.
„Deci slăbiciunea tuturor celorlalți a făcut posibilă victoria noului partid”, explică profesorul.
Problemele alegătorilor: inflația, facturile la curent, sistemul sanitar și o ceartă cu Macedonia de Nord
Ce șanse vor avea însă cei doi tineri politicieni de a convinge celelalte partide să se alăture unei coaliții de guvernare?
„Șansele sunt mai mari decât înainte, dar nu foarte mari. Și asta deoarece este nevoie de patru partide pentru a forma un guvern. Continuăm Schimbarea, Există un Astfel de Popor, socialiștii și Bulgaria Democrată”, crede Dicev.
Iar aceste partide au agende diferite, spune profesorul: „Socialiștii vor să construiască o centrală nucleară. Trifonov vrea un sistem majoritar de vot. Va fi dificil, dacă fiecare insistă să își impună liniile roșii”.
„Partea optimistă”, crede însă Dicev „este că oamenii din acest partid nou nu sunt neapărat supărați pe ceilalți”. Data trecută, partidele nu au reușit să formeze un guvern din cauza certurilor. Ei sunt noi și cumva pozitivi, așa că ar putea avea șanse”, spune el.
În acest context, un rol important l-ar putea juca președintele Ivan Radev, care a câștigat primul tur de scrutin și are toate șansele de a câștiga un nou mandat în al doilea tur, pe 21 noiembrie.
„Radev a devenit un simbol al mișcării de protest și a fost, de altfel, declanșatorul protestelor, după ce consilierii săi au fost luați în vizor de procurorul general. Aproape toate partidele care se pot alătura guvernului îl susțin pe Radev. Deci el ar putea fi un factor pentru menținerea unității între cele patru partide, în special prin controlul asupra socialiștilor, pentru că el a fost candidatul socialiștilor”, spune Dicev.
În acest timp, așteptările oamenilor sunt uriașe, și, în treacăt fie spus, cele mai multe nu sunt deloc diferite de cele ale alegătorilor din România.
„Avem probleme cu inflația ridicată, așa cum este peste tot. Criza COVID este iarăși o problemă, care afectează economia. Oamenii vor sprijin pentru plata facturilor electrice. Vor o reformă a sistemului sanitar, deoarece spitalele sunt într-o stare proastă”, spune Dicev.
Ca în restul UE, bulgarii așteaptă banii europeni din fondul de redresare, dar aceștia vor veni cu condiții.
„Toată lumea așteaptă acum banii de la UE. Dar acordul implică închiderea unor mine de cărbuni. Asta va fi o problemă. Ce se va întâmpla cu oamenii angajați în domeniu rămâne de văzut”, spune profesorul.
Există o particularitate pentru Bulgaria, sub forma unei dispute cu Macedonia de Nord, care a ajuns inclusiv pe agenda alegătorilor.
Sofia a blocat începerea negocierilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord, cerând practic vecinilor să recunoască originile bulgare ale populației macedonene. Impusă în dezbatere în special de foștii parteneri de guvernare ai GERB, partidul naţionalist VMRO, chestiunea pare să fi devenit importantă pentru majoritatea cetățenilor bulgari.
„Consensul este că trebuie să forțăm Macedonia să accepte niște fapte istorice. Ce vor bulgarii, de fapt, este ca macedonenii să spună că au origini bulgare. Ceea ce este imposibil. E o chestiune dificilă, din cauza acestui consens național. Și nu știu cum noul guvern ar putea rezolva problema”, avertizează Dicev.
De ce depinde lupta anticorupție
Una dintre temele cu care Continuăm Schimbarea a câștigat alegerile este lupta anticorupție.
Petkov a spus, spre exemplu, că este deschis la dialog și la compromisuri, dar a subliniat că partidul său nu va renunța la planurile de reformă a justiției și de luptă anticorupție. El a asigurat că înlocuirea procurorului-șef și consolidarea agenției anticorupție vor fi chestiuni critice în negocierile cu posibilii parteneri de guvernare.
„Problema este procurorul general Ivan Gheșev. Anul trecut, protestatarii au cerut nu doar demisia premierului, dar și a procurorului general”, spune profesorul Dicev, cu referire la puterea extraordinară a procurorului general din Bulgaria, instituită prin Constituție.
„Este cheia chestiunii anticorupție. Există multe atenționări din partea instituțiilor judiciare, spre exemplu Comisia de la Veneția, care a cerut reforme”, adaugă profesorul.
Procurorul Gheșev este în mod special criticat pentru legăturile sale cu clasa politică sau pentru presupusa protecție asigurată celor vinovați de fapte de corupție. În schimb, toamna aceasta au apărut detalii despre dosarele de urmărire ale protestatarilor din 2020, deschise de autoritățile de la Sofia, un lucru care a stârnit scandal.
„Am mai avut alți aproximativ patru procurori generali care au jucat la fel. Deci principala problemă este cum să schimbăm acest rol al procurorului general. Dar ca să facem asta trebuie să schimbăm Constituția, iar pentru asta este nevoie de o majoritate de două treimi în Parlament”, explică profesorul.
În prezent, mulți bulgari își pun speranța în acțiunile procurorului-șef european.
„Există o mică speranță că (Laura Codruța) Kovesi va putea face ceva, dar ea se va ocupa doar de banii europeni. Sper că lucrurile s-ar putea schimba în timp, dar nu va fi ușor”, avertizează Dicev.
Dezinformări despre pandemie în dezbaterea electorală
În vreme ce partidele au încercat în mod repetat și fără succes să formeze un guvern, Bulgaria a ratat campania de vaccinare și a ajuns să aibă una dintre cele mai ridicate mortalități COVID din lume, pradă a unui val pandemic agresiv. Este greu de spus ce anume ar putea să aducă viitorul, dar cert este că și campania electorală a adus dezinformare.
„Campania de vaccinare a fost discutată în timpul alegerilor, deoarece cei mai mulți dintre candidați erau împotriva certificatului verde, a măsurilor COVID în general. De fapt, două partide sunt chiar negaționiste – partidul naționalist Renașterea (Vazrazhdane) și cel al lui Trifonov (Există un Astfel de Popor). Au atacat guvernul interimar, dar nimeni nu a propus o alternativă. Și aici suntem acum. Proporția vaccinaților este ridicolă – 25% din populație”, spune Dicev.
„COVID a fost un subiect de discuție în campanie și a provocat o mulțime de declarații negaționiste”, adaugă profesorul, care explică că astfel de discuții au avut loc inclusiv în dezbaterile prezidențiale, în care unii candidați au spus că virusul nu există sau că epidemia nu există.
Noul rol al partidului minorității turce
Pentru profesor, un aspect important al acestor alegeri a fost strategia agresivă a partidului minorității turce – Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, care a adunat 12,7% din voturi.
„Avem un lucru interesant. Partidul minorității turce a propus pentru prima dată un candidat propriu etnic turc – Mustafa Karadayi. A luat 10-11%, ca partidul, un lucru obișnuit. Dar se consideră a fi un gest important. Turcii din Bulgaria nu sunt în general foarte vizibili. Partidul are candidați bulgari în general. Un alt amănunt important este că liderul partidului a fost înainte de alegeri la Ankara și s-a întâlnit cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan”, spune Dicev.
„Deci acesta ar putea fi un semnal privind o schimbare de strategie, o strategie mai agresivă a partidului. Am putea vedea un rol diferit al acestui partid”, concluzionează profesorul.
Un alt gest relevant al grupării a fost plasarea unui politician controversat, Delyan Peevski, pe lista candidaților la parlamentare. Asta în condițiile în care Peevski, fost mogul media și simbol al corupției din Bulgaria, a fost sancționat de guvernul SUA chiar anul acesta, în baza Legii Magnitsky, pentru că „a acţionat pentru a influenţa în mod negativ procesul politic bulgar“ din alegerile din 2019.
„Dar l-au pus candidat. A fost un gest important al acestui partid”, spune Dicev.
Strategia radicală a partidului poate fi explicată parțial prin situația în care se află gruparea, ținta criticilor multiple din toate părțile. „Ei s-au organizat foarte bine, deoarece simt că se află într-o situație dificilă. Nimeni nu vrea să vorbească cu ei. Partidele-protest au spus că nu vor negocia cu GERB sau cu ei, deci au rămas pe dinafară”, spune profesorul.