ComenteazăPotrivit propunerii legislative, persoanele fizice și juridice, proprietari de drept privat a unor suprafețe de păduri, în zonele de conservare durabilă ale parcurilor naționale vor mai putea exploata masă lemnoasă doar pentru uzul direct al comunității locale, pentru lemn de foc și pentru alte produse din lemn, care nu vor putea fi comercializate în afara zonelor, decât sub formă de produse finite.
Acești proprietari vor fi compensațipentru pierderile economice suferite prin încadrarea proprietăților în zone de protecție. Primele plăți vor fi efectuate din bugetul public al statului, în maxim 12 luni de la încadrarea proprietăților în zone protejate.
Masa lemnoasă care rezultă în urma reconstrucției și a reabilitării ecologice va fi folosită doar pentru uzul comunității locale.
Parlamentarii prevăd și amenzi, între 10.000 și 30.000 de lei, pentru încălcarea prevederii privind exploatarea lemnului în aceste zone. Autoritățile locale vor trebui ca în cei zece ani de interdicție a exploatării masei lemnoase să efectueze studii privind efectele de mediu, sociale și economice ale acestei măsuri, pe care le vor prezenta în șase luni de la încjeierea perioadei de interdicție.
Inițiatorii spun în expunerea de motive că interzicerea exploatărilor de masă lemnoasă va duce la diminuarea tăierilor ilegale din pădurile țării. În plus, aceste zone protejate pot ajuta, pe lângă comunitățile locale, și turismul, dar și protejarea speciilor de animale care trăiesc în aceste ecosisteme.
”Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2016 arată o creștere uriașă, de 300% a valorii prejudiciilor cauzate, în perioada 2013-2016, în materia infracțiunilor prevăzute de Codul Silvic”, spun parlamentarii.
ONG-urile de mediu au atras atenția de multe ori că defrişările în România se fac inclusiv cu ajutorul autorităţilor, pentru că legea nu îi dă voie unui deţinător de pădure să o taie doar pentru că este a lui. Fostul ministru al Mediului, Doina Pană declara, în martie, că legea nu a fost de partea autorităţilor până acum.
”La ora actuală, România exportă 300 de mii de metri cubi de buştean pe an şi importă 2 milioane de metri cubi de buştean pe an. „Noi nu suntem exportatori, noi suntem importatori de buştean, însă opinia publică nu ştie acest lucru”, spunea fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană.