UPDATE ora 15.40: Președintele Maia Sandu a declarat, la finalul Consiliului Suprem de Securitate, că „forțele prorăzboi doresc destabilizarea”. Ea a spus că incidentele au loc pe „teritoriul necontrolat de facto de guvernul de la Chișinău”, însă „acolo locuiesc cetățenii noștri”.
Principalele declarații ale Maiei Sandu:
- Ceea ce se întâmplă în ultimele 24 de ore în regiunea transnistreană este o escaladare a tensiunilor.
Vă amintesc că, pe durata mai multor săptămâni, în regiune au fost mai multe alerte cu bombe în școli și instituții medicale.
Au urmat exploziile de ieri de la sediul așa-numitului „MGB” transnistrean, incidentul de pe aerodromul din Tiraspol și explozia de la nodul de radiocomunicații din Maiak. - Autoritățile Republicii Moldova urmăresc cu precauție și vigilență evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol.
Analizele noastre, la această oră, arată că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situației. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și creează riscuri pentru Republica Moldova. - Condamnăm orice provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară. Chișinăul insistă în continuare asupra soluționării pașnice a conflictului transnistrean.
- Forțele pro-război doresc destabilizarea țării.
- Consiliul Suprem de Securitate a constatat faptele de escaladare și a recomandat instituțiilor publice:
- Creșterea intensității verificărilor circulației în adiacența zonei de securitate
- Creșterea intensității patrulării și verificărilor pe teritoriul Republicii Moldova și la frontieră
- Creșterea nivelului de alertă în ceea ce privește securizarea obiectivelor de infrastructură critică
- Creșterea nivelului de alertă a tuturor instituțiilor responsabile de asigurarea ordinii publice și securității
RecomandăriGeneralul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”
- E o situație complexă și tensionată. Noi suntem vigilenți. Vom lua toate măsurile necesare pentru prevenirea unor escaladări, pentru întărirea securității statului și protejarea cetățenilor noștri.
- Trebuie să fim calmi, să ne informăm din surse sigure și să evităm distribuirea informațiilor false.
- Solicităm mass-media, formatorilor de opinie, liderilor sociali și politici să se comporte în această perioadă cu maximă responsabilitate, să distribuie doar informații verificate și să evite utilizarea manipulării emoționale de dragul ratingului.
- Atenționăm pe cei care, indiferent de motiv, vor acționa în detrimentul stabilității în societate și a siguranței cetățenilor – instituțiile statului vor acționa prompt pentru a opri orice tentative de acest gen.
- Aceste tensiuni se întâmplă pe teritoriul necontrolat de facto de către autoritățile de la Chișinău. Dar acesta este teritoriul Republicii Moldova, iar acolo locuiesc cetățenii noștri. Pacea, apărarea vieții și bunăstării cetățenilor este prioritatea noastră.
- Republica Moldova nu planifică și nu desfășoară o blocare a regiunii transnistrene. Rămânem deschiși să continuăm dialogul pentru soluționarea conflictului din regiune într-un mod pașnic, negociat pe cale diplomatică, care va oferi oamenilor din Moldova, inclusiv celor din regiunea transnistreană, șansa la o viață pașnică și prosperă.
UPDATE ora 15.20: Federația Rusă ar dori să evite scenariul în care Moscova „va fi nevoită să se implice în conflictul din Transnistria”, au declarat marți reprezentanții Ministerului rus de Externe, după noile explozii din regiunea separatistă, care au doborât două antene de telecomunicații ale centrului radio din localitatea Maiak, potrivit portalului deschide.md, care citează agenția rusă de știri RIA.
Anterior, reprezentanții Dumei de Stat din Rusia anunțau că „exploziile din regiunea transnistreană ar reprezenta provocări organizate cu scopul de a atrage Rusia în noi ostilități”.
În schimb, mai mulți experți de la Chișinău consideră că incidentele din regiunea transnistreană sunt acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova.
Aceștia au declarat, pentru Radio Chișinău, că, în aceste circumstanțe, Republica Moldova trebuie să se aștepte la orice scenarii și că are „foarte mari motive pentru îngrijorare”.
Luni și marți au avut loc mai multe atacuri asupra sediului aşa-zisului serviciu de securitate de la Tiraspol, a unităţii militare din satul Parcani şi a două turnuri de comunicaţii din localitatea Maiak, raionul Grigoriopol.
Fostul ministrul al apărării din Republica Moldova, generalul de brigadă în rezervă, Vitalie Marinuța, spune că Rusia ar fi interesată în destabilizarea situației, iar acțiunile acesteia sunt imprevizibile.
„Din punctul meu de vedere, incidentele sunt acțiuni subversive a Federației Rusiei a regimului de la Tiraspol, fiindcă nu este în interesul nici a Rep. Moldova, nici cum unii insinuează – a României sau a NATO pentru a escalada actualmente situația. (…) Eu consider Rusia un actor irațional, care este destul de dificil să-i prezici acțiunile sale”, a afirmat fostul ministru moldovean al Apărării.
De aceeaşi părere este şi expertul Ion Leahu, fostul reprezentant al Chişinăului în Comisia Unificată de Control (CUC), organism care monitorizează situaţia din Zona de securitate de pe Nistru.
Generalul Vitalie Marinuţa nu exclude că incidente şi provocări vor avea loc în continuare în regiune.
„Noi putem să ne aşteptăm la orice. Cred că vom asista şi la alte evenimente de acest gen. Republica Moldova, cred, trebuie să fie gata pentru orice scenariu, inclusiv scenariul care a fost expus de militarii ruşi vinerea trecută, potrivit căruia va fi un atac în direcţia Nikolaev, Odesa, pentru a fi conectate forţele Federaţiei Ruse cu forţele din regiune transnistreană. În consecinţă, avem foarte mari motive de îngrijorare. Cum vor face asta? – sunt o mie şi una metode deja”, a mai spus Vitalie Marinuţa.
Şi expertul Ion Leahu consideră că o eventuală invazie rusă asupra teritoriului Republicii Moldova nu poate fi exclusă.
„Dacă pornim, totuşi, de la presupunerea că acţiunile respective au fost realizate de Federaţia Rusă, înseamnă că noi trebuie să ne aşteptăm la ceea ce a fost în Ucraina la 24 februarie. (Printr-o invazie) ei (ruşii) rezolvă mai multe probleme, inclusiv închid hotarul cu o ţară NATO – România – şi, în acelaşi timp, ei formează încă un centru de luptă în care va fi atrasă o parte din forţele militare ale Ucrainei şi astfel ar simplifica, într-o oarecare măsură, posibilităţile lor de a ataca din Nikolaev, Herson ş.a.m.d.”, a menţionat expertul.
UPDATE ora 13.54: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat marți că Moscova urmărește îndeaproape situația din Transnistria, după exploziile produse acolo, și a catalogat drept „îngrijorătoare” veștile care vin din această regiune, potrivit agenției TASS.
„Urmărim foarte atent cum evoluează situația acolo (în Pridnestrovie). Bineînțeles, știrile care vin de acolo provoacă îngrijorare”, a declarat Peskov în fața reporterilor ruși.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a menționat că, în contextul agravării situației din Transnistria, nu sunt deocamdată planificate contacte între președintele rus Vladimir Putin și omologul său moldovean, Maia Sandu. „Nu, în acest moment nu sunt planificate contacte, nu există astfel de planuri”, a precizat Peskov.
Fiind întrebat despre cine ar putea sta în spatele incidentelor din Transnistria, Peskov a refuzat să comenteze, precizând că nu mai are ce adăuga pe acest subiect.
Mai multe detalii: Reacția Kremlinului după exploziile din Transnistria: Știrile care vin de acolo provoacă îngrijorare
UPDATE ora 13.05: Ministerul rus de Interne a anunțat, marți, că „persoane neidentificate” au aruncat în aer un centru regional de radio din regiunea Transnistria, care retransmitea programe din Rusia.
„Două dintre cele mai puternice antene sunt nefuncționale: una de megawatt, a doua de jumătate de megawatt. Ambele retransmiteau radioul Federației Ruse. Niciunul dintre angajații centrului radio din Pridnestrovian și locuitorii din zonă nu a fost rănit”, a transmis serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova, potrivit agenției ruse de stat TASS.
În localitatea Mayak se află unul dintre cele mai mari centre de radio și televiziune din Europa, care a aparținut anterior rețelei rusești de televiziune și radiodifuziune, prin intermediul căreia erau difuzate programele companiei de radio Vocea Rusiei, notează TASS. Capacitățile tehnice ale centrului de radio sunt capabile să transmită semnalul pe teritoriul Statelor Unite, Americii Latine și Orientului Mijlociu, conform aceleiași surse.
Ulterior, Consiliul de Securitate al Transnistriei, un organism nerecunoscut la nivel internațional, a confirmat trei atacuri teroriste, inclusiv unul care ar fi fost comis împotriva unei unități militare din apropierea orașului Tiraspol, capitala regiunii separiste, mai scrie agenția rusă.
„Au fost înregistrate trei incidente, care au provocat pagube la clădirea Ministerului Securității de Stat din Tiraspol, la o bază militară din apropierea așezării Parcani și la antenele unui centru de difuzare din apropierea localității Maiak”, potrivit unui comunicat de presă transmis de biroul de presă al președintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.
Consiliul de Securitate al Transnistriei a ridicat nivelul de alertă teroristă în regiune la roșu.
„Nivelul de pericol a fost recunoscut de membrii Consiliului de Securitate ca fiind critic. S-a luat decizia de a introduce un nivel «roșu» de amenințare teroristă în țară, care prevede adoptarea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea securității”, a precizat Consiliul de Securitate al Transnistriei, într-un comunicat de presă, citat de Interfax.
Nivelul roșu de alertă teroristă va fi în vigoare timp de 15 zile. Potrivit presei din stânga Nistrului, liderul separatiștilor din Transnistria, Vadim Krasnoselski, pregătește spre semnare un decret prin care vor fi sporite măsurile de securitate în regiune. Printre măsurile luate se numără instalarea unor puncte de control la intrarea în orașele din regiunea transnistreană. Vehiculele vor fi oprite și verificate aleatoriu pe timp de zi, iar pe timp de noapte măsurile de control vor afecta pe toți cei care intră în localități, potrivit deschide.md.
UPDATE ora 12.30: Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat marți o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate a țării, după exploziile care au avut loc în regiunea separatistă Transnistria, a anunțat administrația prezidențială a Republicii Moldova, într-un comunicat de presă.
Consiliul Suprem de Securitate se va întruni începând cu ora 13.00, la Președinție. După ședință, la ora 15.00, Maia Sandu va susține un briefing de presă.
Mai multe detalii: Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate după incidentele din Transnistria
Știrea inițială: Prima explozie s-a produs în jurul orei 6.40, iar a doua, la 7.05. Două antene de telecomunicații ale centrului de radio și televiziune Maiak, care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radiouri din Rusia, au fost distruse, anunță presa moldovenească.
În urma exploziilor, nu au fost înregistrate victime.
La fața locului au fost trimiși polițiști și serviciile de urgență. Poliția din Grigoriopol a încercuit teritoriul centrului de radio și televiziune Maiak, iar geniștii au început examinarea zonei.
Exploziile au loc după ce mai multe explozii au fost raportate la sediul Serviciului de Securitate al autoproclamatei republici separatiste Transnistria. Exploziile ar fi fost cauzate de grenade antitanc, fără să se înregistreze victime.
Ministerul Apărării din Ucraina susține că ar fi vorba despre o provocare a Rusiei, sub steag fals, pentru a reaprinde conflictul din Transnistria. Potrivit Chișinăului, scopul atacului de luni a fost de a crea pretexte pentru „tensionarea situației de securitate în regiunea transnistreană”.
Republica Moldova a pierdut controlul asupra Transnistriei, o fâșie de teritoriu între râul Nistru și Ucraina, după ce liderii separatiști proruși și-au declarat independența în 1990. Această declarație nu a fost recunoscută de niciun stat membru ONU.